CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Asociatia “Miscarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” a emis comunicat cu privire la decizia CCR privind prescriptia din Codul penal, care are un impact major:
“La data de 26 mai 2022 Curtea Constituțională a României a decis că dispozițiile art. 155 alin. (1) C. pen., dispoziții ce reglementau modul de întrerupere a prescripției răspunderii penale, sunt neconstituționale. Această decizie a venit după ce, în 2018, s-a decis că sintagma vizând categoria de acte care aveau efectul de a întrerupe prescripția este neconstituțională.
În acest context AMASP, asociație profesională a procurorilor, solicită puterii executive și puterii legislative să iasă din pasivitate și să legifereze, de urgență, aceste aspecte, pentru a evita apariția unui vid legislativ cu efecte negative în primul rând pentru cetățenii români.
Pasivitatea și culpa puterii legislative au fost invocate chiar în comunicatul Curții Constituționale a României constituind, se pare, motivul pentru care autoritatea constituțională a decis că dispozițiile amintite anterior nu sunt constituționale.
Soluția legislativă nu comportă nici dezbateri extensive și nici nu are un caracter inovator care să ducă la prelungirea procesului legislativ și să împiedice adoptarea rapidă a unui nou text de lege. Această soluție a fost aplicată de sistemul judiciar din 2018 și vizează întreruperea cursului prescripției prin orice act care trebuie comunicat suspectului/inculpatului.”
Această situație are impact nu doar asupra cauzelor care sunt mediatizate sau care atrag interesul publicului larg, ci și asupra dosarelor în care există victime persoane fizice, asupra dosarelor care vizează infracțiuni cu impact în viața de zi cu zi a cetățenilor și care, în multe cazuri, au termene de prescripție mai scurte.
Un stat european care invocă apartenența la cultura drepturilor civile și statului de drept nu poate avea o justiție penală în care nu există mecanismele necesare tragerii la răspundere penală, în care stabilitatea normelor este o himeră și în care regulile aplicate se schimbă fără nicio posibilitate de prevedere.
Având în vedere că această decizie poate echivala cu o adevărată amnistie, iar o mare parte dintre inculpații trimiși în judecată sau aflați în instrucție penală ar putea scăpa de acuzații cu efect imediat, statul român prin puterea legiuitoare va trebui să decidă care este strategia de remediere a efectelor deciziei. În caz contrar, pasivitatea autorității legiuitoare poate transforma statul român într-un paradis pentru persoanele care își doresc impunitate.
