CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
DIICOT se opune propunerii legislative care ar transforma în contravenții deținerea și alte operațiuni cu droguri pentru consum propriu, inclusiv introducerea acestora în țară. Într-un document cu observații, instituția susține că proiectul nu stabilește criterii suficiente pentru delimitarea consumatorilor de traficanți, prevede sancțiuni ineficiente și nu asigură accesul efectiv la tratament. Procurorii recunosc însă că există o problemă reală de proporționalitate a pedepselor pentru introducerea în România a unor cantități mici destinate exclusiv consumului propriu.
Observațiile DIICOT vizează propunerea legislativă B544/2026, înregistrată la Senat pe 5 octombrie, pentru modificarea Legii nr. 143/2000 și a Codului vamal. Potrivit documentului, inițiatorii au solicitat dezbaterea în procedură de urgență.
Poziția instituției este categorică: proiectul ar trebui respins, nu corectat prin intervenții punctuale.
„Propunerea legislativă nu poate fi susținută, nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente punctuale. Viciile sale nu țin de redactare, ci de concepție”, arată DIICOT.
Ce ar deveni contravenție și ce amenzi sunt propuse
Potrivit analizei DIICOT, inițiativa ar transforma în contravenții cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea, deținerea și celelalte operațiuni prevăzute la articolul 4 din Legea nr. 143/2000, atunci când sunt săvârșite pentru consum propriu.
Amenzile propuse sunt de 1.000–1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500–3.000 de lei pentru drogurile de mare risc.
De asemenea, introducerea sau scoaterea din țară, importul ori exportul de droguri pentru consum propriu ar fi sancționate contravențional, cu amenzi de 1.500–2.000 de lei pentru drogurile de risc și de 2.000–3.500 de lei pentru cele de mare risc.
Proiectul ar reglementa și o excepție pentru spațiile de consum supravegheat din unitățile sanitare, precum și aplicarea dezincriminării în cazul faptelor anterioare intrării sale în vigoare.
Principala critică: lipsa unei delimitări clare între consum propriu și trafic
DIICOT reproșează inițiativei că nu definește „consumul propriu” și nu introduce praguri cantitative, nici măcar orientative. În opinia instituției, această omisiune ar permite sancționarea cu amendă a deținerii oricărei cantități de droguri pentru care nu poate fi demonstrată destinația de trafic.
„Proiectul preia sancțiunea din sistemele cu praguri și metoda de delimitare din sistemele care incriminează, combinând exact elementele care, separat, nu produc efectul pretins”, susțin procurorii.
Critica privește și cultivarea sau fabricarea drogurilor. Potrivit DIICOT, în lipsa unor limite cantitative, inclusiv culturile de canabis de mari dimensiuni ori activitățile de producere în laboratoare improvizate ar putea intra în sfera contravențională dacă nu se dovedește destinația comercială.
Instituția invocă, prin comparație, state care permit cultivarea canabisului pentru uz personal, dar stabilesc limite privind numărul de plante.
Poliția ar decide inițial dacă este consum sau trafic
O altă obiecție privește trecerea de la ancheta penală coordonată de procuror la o procedură în care constatarea și sancționarea ar reveni poliției.
În interpretarea DIICOT, procurorul ar ajunge să cunoască fapta numai dacă organul competent să aplice sancțiunea ar aprecia că există indicii de infracțiune și ar sesiza organele de urmărire penală.
Instituția avertizează că această putere de apreciere, exercitată fără instrumentele unei anchete penale, ar crea vulnerabilități la presiuni și corupție.
Totodată, DIICOT susține că volumul de muncă nu ar dispărea. Amenzile ar urma să fie aplicate de structurile specializate antidrog care lucrează și în dosarele de trafic, analizele de laborator ar rămâne necesare, iar instanțele ar soluționa plângerile contravenționale.
O sancțiune contravențională definitivă ar putea împiedica o anchetă ulterioară
Documentul semnalează și riscul ca sancționarea contravențională definitivă a deținerii unei cantități de droguri să împiedice ulterior urmărirea penală pentru trafic în legătură cu aceleași fapte.
DIICOT invocă principiul potrivit căruia o persoană nu poate fi urmărită sau sancționată de două ori pentru aceeași faptă și arată că proiectul nu conține un mecanism care să rezolve situația în care destinația de vânzare este descoperită după încheierea procedurii contravenționale.
În sens invers, procurorii avertizează că o anchetă pentru trafic poate depăși termenul de un an prevăzut pentru aplicarea amenzii. Dacă ancheta stabilește ulterior că drogurile erau pentru consum propriu, sancțiunea contravențională ar putea fi deja prescrisă.
Amenzi efective de 500–1.000 de lei
DIICOT calculează că, prin aplicarea regulii privind plata a jumătate din minimul amenzii în 15 zile, sumele efectiv achitate ar putea fi de:
- 500 de lei pentru deținerea drogurilor de risc pentru consum propriu;
- 750 de lei pentru deținerea drogurilor de mare risc;
- 750 de lei pentru introducerea în țară a drogurilor de risc pentru consum propriu;
- 1.000 de lei pentru introducerea în țară a drogurilor de mare risc pentru consum propriu.
Instituția critică și lipsa unor consecințe suplimentare pentru repetarea faptelor. În plus, arată că majorarea exclusivă a maximului amenzii, în anumite împrejurări agravante, nu ar modifica suma achitată de persoana care plătește jumătate din minim.
„Componenta de sănătate publică există doar în titlu”
Sub această formulare, DIICOT contestă mecanismul de evaluare și asistență prevăzut de proiect. Potrivit analizei, evaluarea adulților ar fi facultativă, includerea într-un program ar necesita acordul scris, iar refuzul sau abandonarea acestuia nu ar avea consecințe.
În cazul minorilor, instituția observă că evaluarea este declarată obligatorie, dar realizarea ei depinde de consimțământul cerut de text.
„Dezincriminarea neînsoțită de un mecanism obligatoriu de evaluare și de referire către asistență nu mută persoana din registrul penal în cel terapeutic, ci o scoate din primul fără a o introduce în al doilea”, susține DIICOT.
În privința spațiilor de consum supravegheat, procurorii reclamă lipsa unor reguli privind activitatea poliției în apropierea acestora, verificarea substanțelor aduse și răspunderea personalului în cazul unei supradoze mortale.
DIICOT contestă argumentele privind penitenciarele și economiile bugetare
Instituția susține că expunerea de motive folosește unele date globale despre infracțiunile la regimul drogurilor pentru a justifica o reformă care privește numai anumite fapte.
Potrivit cifrelor reproduse în observații din anexele inițiativei, în 2025 au existat 520 de soluții definitive pentru faptele prevăzute la articolul 4: 88 cu executare în detenție, 135 cu amendă penală, 172 cu suspendarea executării și 125 cu amânarea aplicării pedepsei. DIICOT subliniază că peste 83% au fost neprivative de libertate.
Procurorii contestă și prezentarea unui cost anual al încarcerării de aproximativ 11 milioane de euro printre argumentele reformei. Potrivit documentului, expunerea de motive recunoaște că suma privește o categorie mai largă de deținuți, în timp ce costul aferent persoanelor vizate de articolul 4 ar fi estimat la 450.000–700.000 de euro anual.
Procurorii admit problema pedepselor pentru cantități mici aduse în țară
Dincolo de criticile aduse proiectului, DIICOT recunoaște explicit că legislația ridică o problemă în cazul introducerii în România a unor cantități mici pentru consum propriu.
„Problema disproporției pentru introducerea în țară a unor cantități mici, destinate exclusiv consumului propriu, este reală”, se arată în document.
Instituția indică limitele minime ridicate ale pedepselor și restricțiile privind suspendarea executării, care reduc posibilitatea judecătorului de a adapta sancțiunea la împrejurările concrete.
DIICOT amintește, în acest context, cauza Tagu, aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitoare la executarea unui mandat european de arestare pentru o condamnare de șapte ani. Potrivit observațiilor, dosarul privește introducerea în România a trei grame de canabis și a patru comprimate de MDMA, destinate, conform constatării instanței olandeze citate în document, uzului propriu și deținute fără intenția de comercializare.
Soluția susținută de DIICOT este însă modificarea cadrului de individualizare a pedepselor, cu păstrarea caracterului penal al faptelor.
„Remediul adecvat este, așadar, restabilirea posibilității de individualizare a pedepsei, iar nu scoaterea faptei din sfera penală”, concluzionează instituția, solicitând respingerea propunerii legislative B544/2026.
