Tribunalul Constanţa decis recent arestarea pentru 30 de zile a şase persoane din Turda (Cluj), alături de alte trei din alte localități, pentru constituirea unui grup infracțional, șantaj, înșelăciune și evaziune. Inculpații sunt acuzați că înșelau oamenii cu lucrări de reparații la acoperișuri. Ziarul Adevărul a arătat cum funcționa escrocheria ”Acoperișul”:

Cei nouă inculpați arestați în acest caz sunt: Gabor Ițic- considerat liderul grupării, Ioan Gabor, Ştefan Gabor, Petru Gabor, Ianoş Gabor  şi Ioan Otvoş (toți din Turda, Cluj),  Ion Săulean (Mureş), Sergiu Gabriel Anton (Iaşi) şi Cristian Marius Chiru (Constanţa).

Potrivit datelor din anchetă, victimele sunt racolate de cele mai multe ori prin intermediul unor pliante, pe care unii dintre membrii grupării au sarcina de a le procura şi de a se îngriji de distribuirea lor, cu precizarea că victimele sunt alese numai din categoria persoanelor de vârsta a treia, din acest punct de vedere fiind vulnerabile. În acest caz, numărul de pe pliante era al lui Gabor Iţic.

Odată contactat de către o persoană care doreşte să efectueze reparaţii la acoperişul locuinţei, Gabor Iţic se prezintă drept administratorul/patronul firmei, sub numele fals de „Daniel Dogaru” sau doar „Daniel” şi stabileşte minime detalii referitoare la adresa clientului, căruia îi comunică faptul că în cel mai scurt timp la locuinţa sa se va prezenta un ”inginer” care va efectua măsurători şi va stabili detaliile contractului. Acesta nu discută la telefon detalii legate de preţul lucrării, cel mult comunică eventualului client un preţ atractiv pe metrul pătrat finit, aşa încât să asigure derularea pe mai departe a discuţiilor.

În scurt timp, la domiciliul victimelor se prezintă unul sau doi dintre membrii grupării, respectiv cei care au sarcina de a încheia contracte de prestări servicii. Aceşti membrii au un aspect fizic îngrijit, se prezintă sub calităţi false de „ingineri” şi fac oferte convenabile din punct de vedere al preţului şi duratei de execuţie al lucrării, astfel încât beneficiarul să fie tentat să încheie contractul.   În acest caz, rolul „inginerilor” era jucat de Cristian Marius Chiru, Ion Săulean şi Petru Gabor.   La momentul încheierii contractului, de cele mai multe ori se percepe un avans din preţ, iar în aceeaşi zi sau la termenul stabilit, lucrările de reparaţie/înlocuire/construire a acoperişului demarează.

După decopertarea acoperişului, în special atunci când se aduc materiale de construcţii la locuinţele victimelor, membrii grupării solicită plata unor sume considerabil mai mari decât cele convenite iniţial, cu titlu de tranşe din preţ, iar pentru a justifica diferenţele de valoare între sumele convenite iniţial şi cele solicitate după decopertarea acoperişurilor, membrii grupării le explică victimelor că preţul convenit iniţial şi consemnat în contract nu includea şi accesoriile sau că suprafaţa construită a fost mai mare etc.   Pe de altă parte, în unele cazuri, tot la indicaţiile celorlalţi suspecţi, induc în eroare persoanele vătămate cu privire la faptul că folosesc materiale noi pentru reparaţiie efectuate, însă, în fapt refolosesc materialele obţinute ca urmare a decopertării vechilor acoperişuri.

Prin această metodă, preţul solicitat pentru finalizarea lucrărilor devine excesiv de mare în raport cu cel iniţial convenit, astfel că, în mod firesc, victimele opun rezistenţă în a plăti aceste sume, moment în care îşi intră în rol acei membri ai grupării care au sarcina de a intimida victimele şi de a le determina, prin ameninţări directe sau voalate, fie cu acte de violenţă, fie cu lăsarea imobilelor decopertate sau cu luarea materialelor fixate pe acoperişuri, să plătească respectivele sume de bani.

Următoarea fază era ca cei veniţi să ameninţe erau membri ai grupării au un aspect fizic impunător, sau rromi de origine maghiară, care se prezintă sub calităţi false de patroni ai societăţilor comerciale prestatoare de servicii sau se prezintă pur şi simplu bulibaşi, astfel încât victimele, puse în faţa faptului împlinit, realizează că au fost înşelate, însă de cele mai multe ori, sub presiunea ameninţărilor primite, acceptă să plătească sumele solicitate, pentru obţinerea cărora uneori chiar fac împrumuturi la bancă sau la cunoştinţe.

Este de menţionat că în multe cazuri aceştia se folosesc inclusiv de etnia lor pentru a le adresa persoanelor vătămate ameninţări voalate, formulate prin negaţie: ”Eu sunt ţigan, dar nu vreau să ne ţigănim!”, ”Eu nu te ameninţ!”, ”Eu  nu vreau să iasă scandal!”, ”Eu nu vreau să ne întâlnim pe stradă şi să ne uităm urât unul la altul!” etc.

„Te ameninţ aici, de faţă cu poliţia! Ştiu ce maşină ai! Stai că îţi fac eu poză la maşină şi o să vezi tu ce păţeşti! De faţă cu poliţia îţi spun că nu rămâne aşa!”, striga de faţă cu poliţiştii afaceristul Ioan Săulean.  Săulean s-a răţoit chiar şi la poliţişti: „Ce, mă, nu ştiţi cine sunt eu? Că tocmai am vorbit cu comandantul poliţiei. Voi mie vreţi să-mi cereţi buletinul?”. Într-un caz, una dintre victime a declarat procurorilor DNA că această grupare l-a ameninţat că o să-i dea foc la maşină. „Mă aranjează într-un fel, că va avea grijă de mine şi că îmi va da foc autoturismului”, a explicat victima.

Vezi aici comunicatul DNA despre acest caz.

Comments

comentarii