BT despre decizia Consiliului Concurenței: ”nu are nicio fundamentare și nicio bază reală”

Banca Transilvania contestă vehement amenda aplicată de Consiliul Concurenței în dosarul privind presupusa coordonare a băncilor la stabilirea indicelui ROBOR. Instituția de credit susține că sancțiunea este lipsită de fundament și anunță că o va ataca în instanță imediat ce va primi decizia motivată. Reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, cea mai mare sancțiune fiind aplicată Băncii Transilvania, care acuză că a aflat din presă cuantumul amenzii înainte de comunicarea oficială a deciziei.

BT: Ne reafirmăm nevinovăția, decizia nu are nicio fundamentare. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația.

”CONTEXT: Consiliul Concurenței a permis băncilor accesul la minuta ședinței de deliberare din cadrul investigației ROBOR, aceasta fiind doar una din numeroasele etape care urmează să fie parcurse în cadrul procedurii.

Cu toate că Banca Transilvania nu a primit, până la momentul publicării acestor informații,  comunicarea oficială scrisă a deciziei de sancționare, totuși am luat act din presă, contrar oricăror uzanțe și reguli de procedură, despre cuantumul amenzilor aplicate băncilor în cadrul acestei investigații, respectiv sancționarea Băncii Transilvania cu o amendă în cuantum de 875,74 milioane lei (în nume propriu), respectiv cu o amendă de 85,03 milioane lei (aferentă OTP Bank România).

Banca Transilvania așteaptă, în continuare, comunicarea oficială scrisă a deciziei de sancționare și motivarea acesteia.

POZIȚIA BĂNCII TRANSILVANIA:

Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația.

Anunțăm că, odată cu confirmarea oficială a deciziei și a motivării acesteia, vom iniția demersurile legale de contestare a acesteia la Curtea de Apel București. Totodată, suntem pregătiți să ne adresăm oricăror instanțe sau autorități competente, interne și internaționale, pentru deplina protejare a drepturilor noastre.

Împreună cu juriștii interni, avocații externi și auditorii, suntem convinși că există premise solide pentru obținerea unei decizii favorabile în instanță, demontând complet acuzațiile Consiliului. Avem încredere deplină în procesul de justiție din România.

Considerăm că, pe fond, propunerea de sancționare a Băncii Transilvania ignoră atât cadrul legal aplicabil sectorului bancar, cât și modul în care este supravegheat și reglementat, precum și faptul că BT a acționat în conformitate cu legislația, cu regulile pieței și cu standardele impuse de autoritățile de reglementare.

Din punct de vedere formal, ne exprimăm rezervele față de modul în care a fost gestionată această situație în general și, în special, atragem atenția asupra comunicării deficitare în raport cu părțile implicate. Constatăm cu surprindere că informații de interes major sunt dezvăluite în presă înainte de a ne fi transmisă o comunicare oficială scrisă.

Decizia Consiliului Concurenței vine într-un moment complicat pentru țară și economia națională, moment în care băncile sunt principalul pilon al stabilității economice și financiare, de la sectorul bancar existând printre puținele speranțe de relansare economică. Diminuarea capitalizării viitoare a băncilor (în total) cu suma vehiculată ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro.

Decizia arbitrară și nefondată a Consiliului Concurenței poate cauza reducerea șanselor relansării economice imediate.”, a transmis BT.

Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legeaconcurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Amenzile au fost aplicate astfel:

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane  lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene ‎sectoriale.

”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Comments

comentarii