CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a pronunțat o decizie istorică într-un dosar în care Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a contestat o prevedere dint-o hotărâre a Consiliului Local Cluj‑Napoca, prin care pasagerii mijloacelor de transport public erau sancționați dacă circulau cu haine murdare. Instanța supremă a confirmat întreruperea acestei practici discriminatoare, considerând-o o formă de discriminare indirectă asupra persoanelor cu posibilități reduse.
Prevederea controversată făcea parte dintr-o hotărâre a Consiliului Local (CL) Cluj‑Napoca – HCL 670/2019, care impunea sancțiuni de 100–200 lei celor care „deteriorau curățenia” în autobuzele și troleibuzele orașului, interpretate de autorități ca reprezentând haine murdare.
CRJ a reclamat această prevedere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în 2022, argumentând că neutralizează indirect accesul persoanelor fără resurse la transportul public.
CNCD a dat dreptate CRJ, sancționând Primăria și recomandând modificarea textului hotărârii pentru eliminarea ambiguităților și a impactului discriminatoriu asupra grupurilor vulnerabile. Cu toate acestea, municipalitatea nu a corectat prevederea.
Hotărârea CNCD a fost contestată în instanță de UAT Cluj-Napoca, dar Curtea de Apel București a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Extras din Hotărârea Civilă 753/2023 a Curții de Apel București: „În concluzie instanța constată că a existat o diferență de tratament prin efect ca urmare a practicii neutre a municipalității, ce a afectat dreptul la libera circulație cu mijloacele publice de transport a comunității defavorizate din Pata Rât, de la periferia municipalității, iar această diferenţă nu a fost justificată de reclamante prin elemente obiective şi rezonabile, care să păstreze un raport de proporționalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit, astfel că situaţia analizată în prezentul litigiu în mod corect a fost sancţionată de pârâtul CNCD, potrivit art. 2 alin.3 coroborat cu art. 10 lit. g şi h din OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările ulterioare.”
Hotărârea CNCD a fost menținută la fond de Curtea de Apel București și a rămasă definitivă ca urmare a soluționării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 24 iunie 2025.
Instanța supremă a menținut evaluarea CNCD și a admis plângerea CRJ, constatând că HCL 670/2019 creează un tratament diferențiat pe criteriu social, vizând persoanele sărace și excluse, fără temei legal clar. De asemenea, HCL-ul limitează efectiv dreptul la transport public prin criterii arbitrare, chiar dacă fini fundamentate într-o preocupare legată de curățenie și bunăstare generală, fără o justificare rezonabilă raportată la scopul urmărit.
CRJ susține că decizia Înaltei Curți reafirmă că autoritățile publice locale au obligația de a elabora politici nediscriminatorii, respectând dreptul tuturor persoanelor, inclusiv al celor aflate în situații de vulnerabilitate, de a accesa în mod echitabil serviciile publice.
Decizia ICCJ reprezintă o victorie majoră a justiției sociale: municipiul Cluj-Napoca este obligat să elimine efectele discriminatorii indirecte ale unei dispoziții ce afecta accesul la transport public al persoanelor cu venituri modeste.
