Un magistrat de la Secția penală a Judecătoriei Cluj-Napoca, care a fost protagonistul unui episod inedit pentru justiția română, a primit acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se pensiona.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în unanimitate, a hotărât, în 12 octombrie, înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind ”eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului Chirilă Octavian- Claudian, judecător la Judecătoria Cluj-Napoca”

În 2015, magistratul Octavian Chirilă de la secția penală a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost protagonistul unei întâmplări ciudate pentru justiția din România, în urma căreia un spărgător cunoscut de case din Cluj a fost eliberat din arest preventiv pe motiv că măsura a încetat de drept. Practic, Chirilă, în calitate de judecător de cameră preliminară, nu a mai apucat să verifice măsura preventivă. Vom mai jos de ce.

După ce cazul a apărut în presă, judecătorul s-a ales cu o anchetă a Inspecției Judiciare (IJ) pe cap. Aceasta a constatat că judecătorul clujean a încălcat art.99 lit. t) teza a II-a din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și a înaintat acțiune disciplinară la Secția pentru judecători în materie disciplinară din CSM, care, după judecată, a respins acțiunea IJ, iar Chirilă a scăpat fără vreo sancțiune.

Secția pentru judecători în materie disciplinară din CSM a a precizat în hotărâre că ”încălcarea de către pârât a dispozițiilor procedurale menționate anterior a avut o justificare de natură a se circumscrie unei culpe scuzabile în circumstanțele concrete ale cauzei astfel încât nu sunt întrunite cumulativ condițiile cerute de lege pentru a fi atrasă răspunderea disciplinară a acestuia”

Ce s-a întâmplat în dosarul penal cu inculpatul eliberat? ”Măsura arestării preventive a fost dispusă cu privire la inculpatul Rostaș Eugen la data de 25.03.2015, pentru o perioadă de 30 de zile, fiind menținută ulterior de domnul judecător Octavian Chirilă, în calitate de judecător de cameră preliminară, cu respectarea termenului de 30 de zile, până la data de 10.06.2015.

Împotriva încheierii de menținere a măsurii arestului, inculpatul a formulat contestație, aceasta urmând să fie, potrivit art. 205 alin.1 C.pr. pen, înaintată judecătorului de cameră preliminară de la instanța superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare. În cauză, deși contestația a fost înregistrată la data de 19.05/2015, dosarul a fost înaintat Tribunalului Cluj la data de 4.06.2015. Acest lucru a fost determinat de faptul că domnul judecător Chirilă Octavian a redactat încheierea contestată abia la data de 3.06.2015. Tribunalul Cluj a fixat termen pentru judecarea contestației la data de 8.06.2015.

La data de 25.05.2015, în calitate de judecător de cameră preliminară, domnul judecător Chirilă Octavian, în temeiul art.346 alin 2 CPP a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpațiii R.E. și S.T.,fixând termen de judecată la data de 9.06.2015. Cum la acest termen, domnul judecător Chirilă nu a pus în discuție măsura arestării preventive și nu a menținut această măsură înainte de expirarea duratei arestării preventive, măsura a încetat de drept. 

Domnul judecător recunoaște că la termenul de judecată din data de 9.06.2015 avea cunoștință de faptul că unul din inculpați era arestat preventiv, dar pentru că dosarul se afla la Tribunalul Cluj în vederea soluționării contestației formulate împotriva măsurii de prelungire a arestului dispusă anterior, nu a putut verifica data la care măsura preventivă urma să înceteze. ”, se arată în hotărârea Secției CSM.

În plus, când și-a dat seama că măsura a încetat de drept, Chirilă a dispus punerea în libertate a inculpatului printr-o adresă, fără număr, emisă în 11 iunie 2015 către Penitenciarul Gherla, iar măsura arestului preventiv încetase în 10 iunie. Adică, inculpatul a stat o zi după gratii fără să mai existe vreun mandat pe numele lui.

Secția CSM a constatat că ”fapta pârâtului, astfel cum a fost descrisă anterior, se circumscrie elementului material al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit t) din Legea nr. 303/2004”

”Sub aspectul laturii subiective se reține că forma de vinovăție este definită abstract de legiuitor la art. 99 indice 1 alin 2: Există gravă neglijență atunci când judecătorul, în speță, pârâtul – domnul judecător Chirilă Octavian – nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual”

Potrivit CSM, încălcarea dispozițiilor legale a fost determinat de lipsa dosarului din ședința de judecată: ”Această împrejurare este însă rezultatul unui complex de împrejurări imputabile mai multor persoane”

”Secția constată că nu a fost dispusă nicio minimă diligență din partea magistratului de la Tribunalul Cluj de a fixa un termen mai scurt pentru soluționarea contestației sau de a restitui de urgență dosarul la judecătorie, pentru a putea fi discutată starea de arest a inculpatului Rostaș. Este adevărat că potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 205 alin 4 din Codul de procedură penală contestația se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare, însă în situații cum era cea din cazul de față, judecătorul trebuia să fixeze termenul în așa fel încât să asigure prezența dosarului în ședința de judecată de la judecătorie.

În consecință, rezultă că pârâtul a fost singura persoane, care, după ce a constatat că acest dosar nu i-a fost adus de grefier pentru studiu, a făcut demersuri în vederea restituirii dosarului, încercând să ia legătura cu magistratul de la Tribunalul Cluj, investit cu soluționarea contestației, însă acesta nu a fost găsit. (…)

Faptul că pârâtul a trimis dosarul la Tribunalul Cluj cu depășirea termenului de 48 de ore prevăzut de lege a fost determinat de redactarea cu întârziere a încheierii pronunțate la data de 12.0â5.2015, situație la care s-a ajuns din cauza volumului mare de activitate a acestuia.

În ce privește volumul de activitate al pârâtului, din situația prezentată de conducerea Judecătoriei Cluj-Napoca rezultă că domnul judecător Octavian Chirilă, în perioada ianuarie -august 2015 a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou intrate, a rulat cel mai mare număr de dosare la nivelul Secției penale – 915, iar ca număr de hotărâri pronunțate, domnul judecător se situează pe primul loc la nivelul secției – 220, cu un indice de operativitate de 52%”, se arată în motivarea hotărârii secției pentru judecători în materie disciplinară din CSM.

Comments

comentarii