Tribunalul Prahova a obligat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să plătească 20.000 de euro daune morale logodnicei unui bărbat ucis de un urs în 2021, reținând că animalele sălbatice fac parte din proprietatea publică a statului, iar răspunderea pentru prejudiciile produse de acestea este una obiectivă. Instanța a apreciat că relația de logodnă și conviețuirea justifică acordarea de despăgubiri morale, însă a redus semnificativ suma solicitată.
Ursul a ucis un alergător pe un traseu turistic
Cazul are la bază decesul unui bărbat de 39 de ani, în aprilie 2021, într-o zonă împădurită din apropierea unui traseu turistic. Trupul a fost descoperit în zona bârlogului unui urs, iar leziunile au indicat un atac al animalului. Dosarul penal deschis pentru moarte suspectă a fost închis fără a indica vreo infracțiune.
Părinții victimei obținuseră anterior despăgubiri morale de câte 30.000 de euro fiecare, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Ploiești.
Logodnica a cerut 100.000 de euro
Logodnica victimei a dat în judecată Ministerul Mediului, solicitând inițial 50.000 de euro, iar ulterior 100.000 de euro daune morale, invocând suferința psihică profundă cauzată de moartea partenerului, cu care conviețuise și plănuise căsătoria.
Ea a susținut că relația lor depășea un simplu concubinaj, fiind vorba de o logodnă în sensul Codului civil, cu proiecte de familie și integrare în familiile extinse. După deces, a arătat că a trecut printr-o prăbușire psihică și nu și-a refăcut viața de cuplu.
Tribunalul: răspundere obiectivă a statului
Instanța a reținut că fauna sălbatică, inclusiv ursul brun, reprezintă bunuri aflate în proprietatea publică a statului, iar paza juridică revine statului prin autoritatea competentă, respectiv Ministerul Mediului.
În baza art. 1375 Cod civil, tribunalul a subliniat că este vorba de o răspundere civilă delictuală obiectivă, independentă de culpă. Nu este necesară dovedirea vinovăției autorității, ci doar existența prejudiciului și legătura de cauzalitate cu animalul aflat în paza juridică a statului.
Exonerarea ar fi posibilă doar în caz de forță majoră sau faptă exclusivă a victimei ori a unui terț, ipoteze care nu au fost reținute în cauză.
Logodna dă drept la daune morale
Tribunalul a făcut aplicarea art. 1391 Cod civil, care permite acordarea de despăgubiri morale nu doar rudelor sau soțului, ci oricărei persoane care dovedește un prejudiciu moral real.
Judecătorul a apreciat că logodna, conviețuirea și intenția de întemeiere a unei familii reprezintă o legătură afectivă puternică, aptă să justifice daune morale. Martorii au confirmat relația stabilă și suferința de durată a reclamantei.
”Un sentiment de revolta împotriva unui stat eșuat”
”Visurile, speranțele, năzuințele au fost curmate brusc, într-un mod violent, șocant, sfâșietor si nu cred că exista cuvinte pentru a exprima ceea ce a simțit in ziua de 12.04.2021 când a fost găsit trupul neînsuflețit al logodnicului său. Din tot ceea ce am construit in toata aceasta perioada de timp nu au rămas decât amintiri, lacrimi si o suferința despre care nu stăm ca un om e capabil a o suporta. Pur si simplu viată reclamantei a luat o alta turnura, pana in momentul de fata neîntemeind-și o alta familie, simțindu-se incapabila in continuare, deoarece, in pofida eforturilor pe care și le impune , nu poate depăși socul si trauma prin care a trecut.
În același timp a susținut că o încearcă un sentiment de revolta împotriva unui stat recunoscut eșuat, un stat erodat de un imens aparat birocratic, de instituții politizate si, adesea dominate de corupte care fac posibile astfel de tragedii (reamintim de cazurile „Colectiv”, „Crevedia”, s.a.m.d.). De fiecare data in fata instanței de judecata, in loc sa-si asume responsabilitatea, după ce in prealabil invoca invariabil excepția lipsei calității procesuale pasive, aceste instituții își clamează lipsa oricărei culpe, indicând de fiecare data o alta instituție sau entitate care la rândul ei invoca lipsa culpei, arătând Ea rândul sau ca altcineva este de vina. Realitatea la aproape 3 ani de la aceasta tragedie este ca interacțiunea dintre om si urs este aproape continua. Aproape in fiecare zi animalele hămesite de foame coboară in comunitate si interacționează cu oamenii.”, a spus reclamanta în instanță, potrivit motivării hotărârii.
Suma redusă pentru „echitate”
Deși a recunoscut prejudiciul moral, instanța a considerat excesivă suma de 100.000 de euro. S-a raportat la practica judiciară și la faptul că părinții victimei primiseră câte 30.000 de euro fiecare.
Pentru a păstra caracterul compensatoriu, nu punitiv, al daunelor morale, tribunalul a stabilit o despăgubire de 20.000 de euro, considerată „echitabilă și proporțională”.
În același timp, având în vedere că acțiunea a fost admisă doar în parte, reclamanta a fost obligată să plătească ministerului 5.000 de lei cheltuieli de judecată.
Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile .
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


