Soluții propuse de Secția pentru procurori din CSM pentru soluționarea rapidă a dosarelor

Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate, eliminarea dublei calități (suspect și inculpat), crearea unei infrastructuri digitale, sunt printre soluțiile propuse de Secția pentru procurori din CSM.

”Materialul întocmit în urma sintetizării propunerilor formulate de procurori a fost transmis în cursul zilei de astăzi (4 februarie – n.red) către Ministerul Justiției și către comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului României, pentru a aprecia asupra oportunității inițierii unor modificări legislative în sensul celor propuse.”, a transmis Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii.

”Având în vedere numărul foarte mare de dosare penale raportat la numărul de procurori, s-a apreciat că se impune identificarea unor soluții în vederea creșterii celerității soluționării acestora prin:

a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos). În România, actele de sesizare care îndeplinesc condițiile de fond și de formă sunt înregistrate în mod obligatoriu ca dosare penale și au un parcurs asemănător indiferent de temeinicia sesizării și gradul de pericol social al faptei. Consecința înregistrării obligatorii ca dosar penal în orice situație este risipa de timp și resurse.

Reglementarea principiului oportunității în activitatea de urmărire penală nu aduce atingere dreptului de acces la justiție dacă este însoțit de garanția verificării/controlului/contestării în condiții clar stabilite prin lege.

b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală. Propunerea are în vedere infracțiunile în care persoana cercetată recunoaște comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa (recunoaștere făcută în prezența unui avocat ales/desemnat din oficiu).

S-a apreciat că procedurile simplificate să se realizeze prin întocmirea unor acte procesuale/procedurale standardizate, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată (formulare care să conțină doar elementele esențiale pentru dispunerea unei soluții în cauză).

c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.

În susținerea acestei propuneri s-a arătat că, în practică, există o dublare inutilă și cronofagă a unor acte de urmărire penală impuse de cele două calități: ordonanța de efectuare a urmăririi penale față de suspect/punere în mișcare a urmăririi penale, aducerea la cunoștință a învinuirii, drepturilor și obligațiilor, distinct pentru cele două calități, în condițiile în care acestea sunt, în esența lor, aceleași; citarea și audierea repetată a persoanei cercetate, în calitate de suspect și apoi de inculpat, chiar și în situațiile des întâlnite, în care starea de fapt și încadrarea juridică nu suferă modificări pe parcursul urmăririi penale.

S-a apreciat că este necesară și suficientă cercetarea faptei, ca urmare a începerii urmăririi penale in rem, urmată de imputarea acesteia unei anume persoane, care să dobândească calitatea de suspect sau inculpat, diferențele terminologice nefiind substanțiale sub aspectul drepturilor și obligațiilor procesuale și nici ale principiilor aplicabile procesului penal; dacă se optează pentru folosirea noțiunii de suspect, acesta poate dobândi calitatea de inculpat ca urmare a rechizitoriului prin care persoana cercetată este trimisă în judecată și care îi este comunicat acesteia, în vederea exercitării dreptului la apărare în faza ulterioară finalizării urmăririi penale

d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.

În cadrul adunărilor generale s-a arătat că se impune accelerarea procesului de digitalizare a activității investigative, în cadrul unităților de parchet nespecializate, pe mai multe dimensiuni: utilizarea unor soluții informatice avansate, care să permită transcrierea automată a declarațiilor și a înregistrărilor audio şi audio-video, gestionarea electronică a documentelor și realizarea unor analize sintetice ale volumelor mari de date; acces direct la toate bazele de date deținute de alte instituții; asigurarea unei infrastructuri proprii pentru punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică.”, se arată în material.

De asemenea, procurorii susțin necesitatea eliminării camerei preliminare.

”În cadrul adunărilor generale s-a opinat că instituția camerei preliminare nu mai corespunde scopului urmărit de legiuitor la momentul adoptării sale, modificările legislative și jurisprudențiale ulterioare golind-o treptat de conținut și de rațiunea inițială. În practică, aceasta nu mai funcționează ca un filtru real de legalitate, ci ca o etapă formală, lipsită de eficiență. Mai mult, camera preliminară a devenit un instrument frecvent de tergiversare a soluționării cauzei, prin formularea repetată de cereri de amânare, invocarea unor aspecte care excedează limitelor procedurii și promovarea unor căi de atac vădit neîntemeiate, afectând grav celeritatea procesului penal

În aceste condiții, instituția camerei preliminare nu se dovedește nici necesară, nici oportună, întrucât pentru un număr infim de cauze în care s-ar impune restituirea dosarului la procuror, majoritatea covârșitoare a cauzelor sunt nejustificat tergiversate. Această întârziere sistemică are drept consecință fie împlinirea termenului de prescripție, fie diminuarea pericolului social concret al faptelor, cu un impact direct asupra individualizării și severității pedepselor aplicate. În locul acestei proceduri, legiuitorul ar putea identifica și reglementa mecanisme procedurale mai eficiente, apte să asigure controlul legalității urmăririi penale și remedierea eventualelor neregularități, fără a afecta celeritatea procesului penal”, se arată în document.

Materialul complet mai jos:

Comments

comentarii