Clujust.ro vă prezintă motivarea sentinței rămase definitive prin care instanța a obligat Primăria Târgu Mureș să-i comunice unui consilier local onorariile plătite artiștilor Faydee, Andra și Vastag Csaba pentru concertul din 13 martie.

Consilierul local Dan Mașca din Târgu Mureș a dat în judecată Primăria pentru că nu i-a răspuns la o solicitare pe legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Cererea se referea la prețul achitat de o firmă pentru afișarea unor bannere în oraș și onorariul plătit de municipalitate Andrei, australianului Faydee și maghiarlui Vastag Csaba pentru concertele din cadrul unuo eveniment organizat de primărie.

În august, Tribunalul Mureș i-a dat câștig de cauză petentului și a obligat Primăria să-i furnizeze toate informațiile cerute, iar în recurs, Curtea de Apel Târgu Mureș s-a pronunțat recent, menținând sentința de la fond.

Curtea de Apel Târgu Mureș a decis: ”Respinge, ca nefondat, recursul formulat de Municipiul Tg.Mures prin Primar (cu datele de identificare) împotriva Sentintei nr. 677/16.08.2017 pronuntate de Tribunalul Mures, sectia contencios administrativ si fiscal în dosarul nr. 1488/102/2017. Definitiva.”

Dan Mașca a publicat recent pe Facebook contractul pentru concertul Andrei, care a durat 40 de minute, iar onorariul a fost de 10.000 de euro. Contractul e încheiat cu firma Lemon Music, administrată de Cătălin Măruță.

Mai jos puteți citi motivarea sentinței rămase definitive:

SENTINȚA Nr. 677/2017 Tribunalul Mureș

”Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin solicitarea  adresată Municipiului Tîrgu Mureș la data de 10.03.2017, înregistrată sub nr. ../10.03.2017, reclamantul a solicitat să i se comunice următoarele informații de interes public:

„Suma achitată ca taxă de afișaj de organizatorii concertului din 7 martie 2017 avându-l ca muzician pe Richard Clayderman, pentru săptămânile și dimensiunea afișelor, afișate în panotajul deținut de Primăria Municipiului Tg. Mureș; suma ce era de achitat conform prevederilor legale, ce firmă a achitat-o și în ce valoare; cât ar fi valoarea taxei de afișaj pentru evenimentele organizate de Primăria Tg. Mureș, având în vedere panotajul din oraș și ce sumă s-a achitat pentru tipărirea banerelor, cât a fost prețul pe mp și ce firmă a executat lucrările; onorariul separat plătit fiecărui artist pentru evenimentul organizat de Primăria Municipiului Tg. Mureș și anume pentru artiștii Faydee, Andra și Vastag Csaba”

La data de 28.03.2017, prin adresa nr. ../236, pârâtul răspunde cererii de furnizare informații, însă cu privire la ultimele două aspecte, cele privind suma achitată pentru tipărirea banerelor, cât a fost prețul pe metru pătrat și ce firmă a executat lucrările și respectiv onorariul separat plătit fiecărui artist pentru evenimentul organizat de Primăria Municipiului Tg. Mureș și anume pentru artiștii Faydee, Andra și Vastag Csaba, reclamantul susține că răspunsul este unul incomplet, fiind aplicabile dispozițiile art. 13 din Legea nr. 544/2001.

Instanța reține că potrivit prevederilor art. 2 litera b din Legea nr. 544/2001 ”prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.

Pentru a avea acces la o astfel de informație, orice persoană poate să formuleze o solicitare către autoritatea publică deținătoare a acestei informații. Solicitarea de informații în scris se face potrivit prevederilor art. 6 alin. 3 din același act normativ, printr-un înscris care să cuprindă următoarele  elemente:

a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;

b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;

c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 544/2001: “ solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic”.

În cauza de față este evident că informațiile solicitate de reclamant au caracter de informații de interes public iar cererea adresă pârâtului îndeplinește condițiile de admisibilitate atât de formă cât și de fond, neputându-se aprecia că este vorba despre o petiție a cărei soluționare să se supună prevederilor OG 27/2002.

Tribunalul apreciază că pârâtul, în executarea obligațiilor impuse de Legea nr. 544/2001, ar fi trebuit să răspundă solicitării într-o manieră prin care să îl lămurească pe deplin pe reclamant, prin oferirea unor informații complete cu privire la toate solicitările, inclusiv ultimelor două, supuse cenzurii în prezenta cauză.

Se constată că în ceea ce privește ultimele două aspecte vizate în cuprinsul solicitării, cele privind suma achitată pentru tipărirea banerelor, cât a fost prețul pe metru pătrat și ce firmă a executat lucrările și respectiv onorariul separat plătit fiecărui artist pentru evenimentul organizat de Primăria Municipiului Tg. Mureș și anume pentru artiștii Faydee, Andra și Vastag Csaba, pârâtul a răspuns reclamantului, însă prin formularea lapidară că „suma achitată pentru tipărirea banerelor nu a depășit valoarea alocată pentru acest tip de servicii în bugetul local” și de asemnea că „informațiile solicitate privind onorariile artiștilor nu sunt de interes public, în contractele încheiate fiind stipulate clauze de confidențialitate, iar datele din contracte nu pot fi transmise decât cu acordul partenerului contractual”, practic s-a refuzat a se răspunde solicitării.

Tribunalul reține că accesul la astfel de informații este garantat atât prin norme constituționale (art. 31 din Constituția României) cât și la nivel convențional (art. 10 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale), excepțiile fiind expres prevăzute atât în dreptul intern pertinent consacrat de art. 12 din Legea nr. 544/2001 cât și în art. 10 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Ca atare, instanța apreciază că informațiile solicitate a-i fi comunicate de către reclamant, prin cererea adresată pârâtului, nu se încadrează printre excepțiile expres prevăzute de textul de lege anterior menționat.

Totodată, Tribunalul reține că deși pârâtul a invocat în cuprinsul întâmpinării faptul că în contractele încheiate cu artiștii menționați de reclamant sunt stipulate clauze de confidențialitate, pe de-o parte nu au fost aduse dovezi care să probeze aceste susțineri, iar pe de altă parte deși sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, astfel cum prevede art. 12 alin. 1 litera c din Legea nr. 544/2001, informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii, o atare încălcare nu poate fi prezumată, ci ea trebuie dovedită în condițiile art. 249 Cod procedură civilă.

Instanța reține astfel că, pârâtul practic a refuzat să răspundă ultimelor două aspecte menționate în solicitarea reclamantului, fiind astfel întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de chemare în judecată prevăzute de art. 22 din Legea nr. 544/2001, motiv pentru care prezenta cerere de chemare în judecată este întemeiată, sub acest aspect, urmând a se dispune, în temeiul dispozițiilor alineatului 2 din același text de lege, obligarea pârâtului să furnizeze reclamantului toate informațiile de interes public solicitate prin cererea înregistrată la Mureș Târgu-Mureș sub nr. …/10.03.2017.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 300 lei, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 249 Cod procedură civilă ”cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.

Reclamantul susține că i s-ar fi produs un prejudiciu moral însă nu propune administrarea niciunui mijloc de probă în dovedirea pretențiilor formulate.

Tribunalul reține că, astfel cum s-a arătat constant în jurisprudență, ”daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității (Decizia nr. 2356/20.04.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal)” .

În cauză însă, în lipsa oricăror dovezi privind prejudiciul moral suferit de reclamant, instanța apreciază neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 300 lei cu titlu de daune morale.”

Comments

comentarii