CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Înalta Curte a admis, astăzi, recursul în interesul legii (RIL) cu privire la ce se întâmplă în cauzele în care se formulează cerere de recuzare.
Decizia nr.14 în dosarul nr.1394/1/2021
”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare, înainte sau după începerea oricăror dezbateri, nu împiedică efectuarea actelor de procedură în continuarea judecăţii, nici dezbaterea în fond a procesului, ci doar pronunţarea hotărârii, până la soluţionarea cererii de recuzare.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 iunie 2021.”
Curtea de Apel Galați a sesizat ÎCCJ – Completul de soluționare a recursului în interesul legii (RIL) cu următoarea problemă de drept: În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare împiedică efectuarea de acte de procedură în continuarea judecății?
Într-o primă opinie se arată că judecata nu este întreruptă, ci continuă în cauză, instanța putând efectua orice acte de procedură, dar cu o singură interdicție, aceea de a pronunța hotărârea până la soluționarea cererii de recuzare.
În motivarea opiniei sunt arătate două categorii de argumente, unele referitoare la exprimarea din textele de lege, iar altele la intenția legiuitorului. În prima categorie de argumente se pornește de la diferența de formulare a textelor de lege ce reglementează regimul juridic al declarației de abținere [art. 49 alin. (1) din Codul de procedură civilă] și, respectiv, al cererii de recuzare [art. 49 alin. (2) din Cod]. Astfel, dacă pentru abținere se interzice expres efectuarea oricărui act de procedură, ceea ce este echivalent cu suspendarea cauzei (soluție existentă şi sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865), pentru recuzare interdicția nu mai există, ci, chiar mai mult, se subliniază că suspendarea cauzei nu este incidentă. Acest element, coroborat cu oprirea doar a pronunțării soluției, determină, logic, concluzia că judecata poate continua. Așadar, pot fi efectuate orice acte de procedură, pot avea loc dezbateri, iar, după dezbateri, instanța poate chiar rămâne în pronunțare, aceasta urmând însă a fi amânată în așteptarea soluționării recuzării.
A doua categorie de argumente pornește de la raționamentul că, fiind vorba despre interpretarea unui text de lege, ea trebuie făcută în acord cu intenția legiuitorului. Or, această interpretare a art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă respectă intenția legiuitorului exprimată în două principii ale procedurii civile – principiul celerității judecății şi principiul protejării bunei-credințe – în sensul că este descurajată formularea de cereri de recuzare vădit neîntemeiate, șicanatoare în raport cu partea adversă, făcute cu scopul exclusiv de a tergiversa judecata.
Nu în ultimul rând, se subliniază că, indiferent de soluția dată asupra recuzării, nicio parte nu este prejudiciată. Astfel, dacă cererea se admite, atunci actele de procedură săvârșite de instanță în compunere și cu judecătorul recuzat sunt anulabile [în condițiile stabilite de art. 51 alin. (6) teza a II-a din Codul de procedură civilă], deci sunt apărate interesele părții care a formulat cererea de recuzare. Dacă, dimpotrivă, cererea de recuzare este respinsă, judecata a continuat şi poate să se finalizeze, deci sunt protejate interesele părții adverse. Această opinie este sintetizată doctrinar, de exemplu, în G.Boroi, M.Stancu, Drept procesual civil, Editura Hamangiu, București, 2020, p. 95 (inclusiv nota de subsol nr. 2), dar și de V.M.Ciobanu, în V.M.Ciobanu, M.Nicolae (coordonatori), Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat, Vol. I – art.1-526, Editura Universul Juridic, București, 2020, pp. 216-217, nota de subsol nr. 1.
