Ca urmare a comunicatului de ieri al celor doi membri CSM ce reprezintă societatea civilă, Victor Alistar și Romeo Chelariu, cu privire la motivarea hotărârilor judecătorești, judecătoarea Alina Mihaela Niță de la secția II civilă a Tribunalului Neamț a scris pe Facebook o replică acidă:

”Am văzut ieri îngrijorarea reprezentanților societății civile din CSM cu privire la situația întârzierilor privind motivarea şi redactarea hotărârilor judecătoreşti, care susțin că aceasta este o problemă cronică a sistemului judiciar românesc, și nu pot să nu mă întreb dacă dumnealor cunosc faptul că sistemul judiciar românesc mai are și alte probleme cronice, printre care și cea a lipsei de personal, a subdimensionării schemelor și a supraîncărcării volumului de activitate, pentru că nu am observat în ultimii trei ani nicio preocupare serioasă din partea lor în acest sens.

Oare cunosc faptul că, în 2017, statistica arăta o medie pe judecător de 1.126 dosare/an, dar că judecătorii de la peste 30 de judecătorii au avut de la peste 1.500 dosare până la 2.342 dosare/an de soluționat și redactat? Că, în mare parte, aceiași judecători au avut și în 2018 peste 1.500-2.000 de dosare și că în 2019 încărcătura a ajuns și până la 2.960 de dosare/judecător?

Și oare s-a cunoscut și faptul că în 2017 judecătorii au suplinit lipsa a peste 200 de colegi, că în 2018 această lipsă a crescut la 283, iar în 2019 la 322 de judecători, și asta numai la judecătorii, pentru că, în total, au fost lipsă peste 500 de judecători?

Dacă numai media de 1.126 dosare/an înseamnă o altă medie de peste 5.000 de file sentințe redactate de un judecător, 2.000 de dosare înseamnă 10.000 de file redactate, iar 3.000 de dosare chiar 15.000 de file redactate, cum se pot aștepta membrii CSM ca diferența de la 5.000 de file la 10.000 – 15.000 de file să fie insesizabilă din punct de vedere temporal, ca să nu mai vorbesc de efortul suplimentar depus de judecători?

Și pentru că redactarea necesită un timp fizic, să nu uităm că în 2019 au fost 251 de zile lucrătoare, care înseamnă 2.008 de ore de muncă ce presupun și alte activități decât cea de redactare, respectiv studiul dosarelor pentru ședință, a legislației, a jurisprudenței, ședința propriu-zisă, deliberare, verificare a încheierilor de ședință adrese, vize în etapa scrisă a dosarelor.

Cum se poate aștepta cineva ca un om, fie el și judecător, să reușească să le facă pe toate în termen și să redacteze peste 10.000 de file în cele 2.000 de ore de muncă?

Este adevărat că justiția a avut o perioadă de pauză de la activitatea de judecată, dar întârzierile adunate în lunile și anii anteriori nu pot fi recuperate într-o lună, două, iar soluția nu este amenințarea judecătorilor, pentru că este ineficient să ameninți niște oameni responsabili care fac sacrificii zi de zi pentru a acoperi problemele de personal din sistem, ci este mult mai eficient ca acestea să se rezolve cât mai rapid.

Judecătorii nu pot dilata timpul oricât de mult s-ar strădui și este trist să constat că cei care își sacrifică în mod constant timpul liber și familia ajung să fie blamați public pentru că nu reușesc să ajungă la zi cu lucrările, dar am convingerea că membrii CSM se vor apleca cu aceeași preocupare și asupra problemei lipsei de personal din sistemul judiciar care, odată rezolvată, cu siguranță o va rezolva și pe cea semnalată ieri privind celeritatea actului de justiție, inclusiv de redactare în termen a tuturor hotărârilor.”, a postat magistratul Alina Mihaela Niță.

Comments

comentarii