Judecătoarea delegată la Penitenciarul Bistrița a atacat ordonanța prin care Parchetul a clasat cauza de ultraj judiciar, după ce un deținut periculos i-ar fi adresat cuvinte jignitoare și amenințări voalate în timpul unei audiențe la penitenciar. Plângerea formulată de magistrată împotriva soluției de clasare a fost înregistrată pe rolul judecătoriei unde aceasta activează, iar cauza a fost ulterior strămutată de Curtea de Apel Cluj pentru a se elimina orice suspiciune privind imparțialitatea colegilor săi.
Potrivit informațiile din dosar, în luna mai 2025, deținutul aflat în executarea unei pedepse de trei ani pentru tâlhărie la Penitenciarul Bistrița a fost primit în audiență de către judecătoarea delegată cu supravegherea executării pedepselor. În timpul discuției, acesta ar fi avut o atitudine iritată, ridicând tonul și afirmând că „abia așteaptă să se elibereze ca să îi facă plângere”, reproșându-i magistratului presupuse legături cu conducerea penitenciarului.
Deținutul a fost imediat îndepărtat de agentul de pază, iar judecătoarea M.T. a sesizat incidentul conducerii penitenciarului. Ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria competentă a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de ultraj judiciar, apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală.
În ordonanța de clasare s-a reținut că afirmațiile precum „o să vedeți dumneavoastră” sau „o să aveți și dumneavoastră probleme” nu exprimă un rău determinat ori determinabil și, prin urmare, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, ci pot fi sancționate doar disciplinar în mediul penitenciar.
Precizăm că deținutul face parte din clanul Drosu din Bârlad și are un trecut infracțional bogat. În 2015, în timpul încătuşării, Aurel Drosu a lovit cu capul în zona feţei un poliţist şi a rupt oglinda retrovizoare de la autospecială.
De ce s-a cerut strămutarea
După ce plângerea împotriva soluției de clasare a fost respinsă de prim-procuror, judecătoarea a sesizat instanța. Dosarul a fost repartizat colegilor săi din cadrul aceleiași judecătorii, iar primul magistrat investit s-a abținut, invocând dispozițiile privind imparțialitatea.
În aceste condiții, petenta a formulat cerere de strămutare către Curtea de Apel Cluj, invocând faptul că este colegă de secție cu judecătorii care urmează să soluționeze plângerea. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a susținut admiterea cererii, subliniind că trebuie respectată aparența de imparțialitate.
Curtea de Apel a analizat cererea prin prisma art. 71–74 din Codul de procedură penală și a jurisprudenței CEDO privind imparțialitatea obiectivă. Instanța a arătat că nu este necesară dovada unei părtiniri reale, fiind suficientă aparența unei lipse de imparțialitate din cauza calității părților.
„Respectarea dreptului la un proces echitabil impune ca strămutarea să poată fi dispusă și în situația în care se reține doar o aparență a lipsei de imparțialitate”, a arătat Curtea.
Astfel, pentru a elimina orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea judecătorilor din aceeași instanță, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de strămutare și a dispus trimiterea cauzei la o altă judecătorie din circumscripție, respectiv Baia Mare, menținând actele deja îndeplinite.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


