Slăbirea statutului magistratului și delegitimarea publică a justiției preced adesea declinul democratic, au avertizat organizatorii conferinței internaționale „Magistratura – lecții ale istoriei”, desfășurată la Iași. Președinta UNJR, Dana Gîrbovan, a susținut că lipsa asumării rolului justiției în perioada dictaturii comuniste a permis perpetuarea unor mentalități ale regimului, cu consecințe asupra drepturilor și libertăților cetățenilor.
Conferința a avut loc vineri, 13 noiembrie 2026, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL), în parteneriat cu Institutul Național al Magistraturii și Curtea de Apel Iași.
Potrivit comunicatului organizatorilor, au participat peste 70 de persoane, magistrați români și reprezentanți ai asociațiilor profesionale din 12 state europene. Intervențiile au abordat procese care au marcat istoria, dar și perioade în care independența justiției a fost grav amenințată.
Dana Gîrbovan: Cunoașterea istoriei permite recunoașterea pericolelor din prezent
În deschiderea conferinței, Dana Gîrbovan a vorbit despre importanța istoriei pentru înțelegerea rolului justiției în apărarea libertății și demnității umane.
Președinta UNJR a arătat că justiția nu și-a asumat rolul avut în susținerea dictaturii comuniste, iar această lipsă a permis continuitatea unor mentalități ale regimului mult timp după schimbarea sa. În acest context, cunoașterea trecutului reprezintă o condiție pentru identificarea pericolelor care pot reapărea în prezent.
În prezentarea dedicată României, Gîrbovan a evocat primii ani de activitate ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, între 1862 și 1868, și contribuția primului său președinte, Vasile Sturdza, la apărarea independenței, imparțialității și responsabilității justiției.
Printre momentele prezentate s-au numărat declarația de independență din 1863, survenită după procesul miniștrilor din guvernul Manolache-Epureanu, și demisia lui Vasile Sturdza din 1868, în semn de protest față de încălcarea inamovibilității a patru judecători ai instanței supreme.
Președintele CSM: Hotărârile trebuie respectate și când contrazic puterea
Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a subliniat că istoria justiției reflectă relația dintre putere și limitele acesteia. El a atras atenția că nedreptatea nu s-a produs întotdeauna în absența legii, ci uneori chiar prin intermediul ei.
Referindu-se la prezent, președintele CSM a enumerat printre formele de presiune contestarea sistematică a autorității instanțelor și delegitimarea publică a magistraților. Apărarea independenței presupune, în opinia sa, respectarea hotărârilor judecătorești definitive, inclusiv de către autoritățile statului, dar și asumarea responsabilităților care însoțesc această independență.
„Statul de drept nu este pus cu adevărat la încercare atunci când hotărârile judecătorești convin puterii, ci mai ales atunci când acestea o contrazic”, a subliniat Liviu Odagiu.
În mesajul transmis participanților, directoarea INM, Simona Marcu, a insistat asupra necesității ca viitorii magistrați să cunoască istoria profesiei și modelele de independență.
„Într-o lume în care puțini se mai întorc spre trecut, iar AI pare că ne răspunde instant la orice întrebare, este obligatoriu să ne preocupăm ca viitoarele generații de magistrați să-și cunoască rădăcinile, să aibă modele, să se raporteze corect la prezent și la provocările inerente”, a transmis aceasta.
Avertisment din Polonia: Independența se poate pierde treptat
Judecătorul polonez Piotr Wicherek a prezentat limitarea independenței justiției în Polonia între 1926 și 1939, prin reorganizarea instanțelor, comisii de verificare a judecătorilor și procesul de la Brest. El a comparat acest parcurs cu evoluțiile de după 2015, evidențiind și diferențele dintre cele două perioade.
„Scoaterea unei singure cărămizi din zidul independenței judiciare poate face ca celelalte să înceapă să cadă pe neașteptate, până când întregul zid se prăbușește”, a avertizat magistratul.
În intervenția dedicată Italiei, președinta MEDEL, Mariarosaria Guglielmi, a revenit asupra anchetelor „Mani pulite”, începute la Milano în 1992. Aceasta a discutat despre rolul garanțiilor constituționale de independență a procurorilor și despre atacurile împotriva magistraților care au urmat diminuării sprijinului public.
Procurorul francez Simon Chardenoux a prezentat experiența proceselor privind crimele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și modul în care lecțiile acestora au fost valorificate în organizarea procesului atentatelor din 13 noiembrie 2015 de la Paris.
„Chiar și un singur judecător poate produce o schimbare”
Judecătoarea Anna Madarasi a prezentat litigii din Ungaria privind contribuția de solidaritate plătită bugetului central de municipalitățile cu o capacitate fiscală mai mare.
Potrivit expunerii sale, un decret guvernamental din februarie 2026 a interzis aceste procese și a dispus încetarea celor aflate pe rol. O judecătoare a suspendat însă procedura și a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Constituțională. În mai 2026, Curtea Constituțională a anulat retroactiv dispozițiile respective, se arată în comunicat.
„Chiar și un singur judecător poate produce o schimbare și poate face istorie prin deciziile sale în vremuri foarte dificile”, a afirmat Anna Madarasi.
Fostul judecător turc Yavuz Aydin a vorbit despre situația magistraturii din Turcia după iulie 2016. Potrivit datelor prezentate de acesta, aproximativ 4.500 de judecători și procurori au fost îndepărtați din funcție, iar circa 2.500 au fost arestați.
Intervenția sa a adus în discuție responsabilitatea magistraților de a vorbi atunci când independența justiției și statul de drept sunt amenințate, încheindu-se cu întrebarea: „Ce se întâmplă atunci când judecătorii tac?”
Concluzia dezbaterilor: Independența justiției nu este câștigată definitiv
Participanții au subliniat că independența justiției protejează în primul rând persoana care se prezintă în fața instanței și că autoritatea hotărârilor trebuie respectată inclusiv atunci când acestea nu convin majorității politice sau opiniei publice.
O altă concluzie a vizat caracterul treptat al regresului democratic, prin măsuri care pot avea o justificare legală, de la transferuri și comisii de verificare sau epurare până la delegitimarea publică a magistraților.
Dezbaterile au fost moderate de Iulia Craiu, judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar concluziile au fost prezentate de Dana Gîrbovan și Mariarosaria Guglielmi. Organizatorii au pledat pentru continuarea dialogului între magistrații europeni, subliniind că independența justiției trebuie apărată de fiecare generație.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.



