Ionuț Cristache a câștigat și în apel procesul cu Rareș Bogdan și Oreste. Motivarea instanței

Curtea de Apel București a redus daunele morale pe care le are de plătit Oreste de la 30.000 la 10.000 lei, tot atât cât trebuie să-i dea și Rareș Bogdan moderatorului de la TVR Ionuț Cristache.

Solutia Curții pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Obligă pe pârâtul Alexandru Oreste Teodorescu Scarlat să plătească reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Menţine restul dispozițiilor sentinței. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei

Prin urmare, instanța de apel a modificat, prin decizia sa, doar cuantumul daunelor morale pe care Oreste Teodorescu ar urma să i le plătească lui Ionuț Cristache, dacă sentința va rămâne definitivă.

Tribunalul București a decis, în primă instanță, să-l oblige pe pârâtul Alexandru Oreste Teodorescu Scarlat la plata către reclamantul Ionuț Cristache a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

De asemenea, instanța a hotărât să-l oblige și pe pârâtul Rareş Bogdan la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

”Obliga parata Realitatea Media SA la redarea continutului dispozitivului prezentei hotarari in cadrul emisiunii ,,Jocuri de putere,, difuzata de postul Realitatea TV in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.”, se mai arată în sentință.

Scandalul a început după ce Rareș Bogdan l-a acuzat pe Ionuț Cristache de faptul că urmărește anumite interese politice și nu este echidistant, deși are o emisiune la televiziunea publică.

„La televiziunea națională este un băiețaș plecat de la Antena 3 și care îi cântă de parcă este sluga absolută. Nu știu cum îi țin ăia acolo. Eu nu am văzut în viața mea așa ceva. La televiziunea națională ar trebui să fie cei mai echidistanți. E sluga absolută”, a spus actualul europarlamentar Rareș Bogdan, citat de justnews.ro.

Extras din motivarea Tribunalului București:

”Tribunalul mai reține că atât reclamantul cât și pârâții Alexandru Oreste Teodorescu Scarlat și Rareș  Bogdan sunt ziariști, acesta din urmă fiind și moderatorul emisiunii „Jocuri de Putere” difuzată de către televiziunea Realitatea TV care aparține pârâtei Realitatea Media SA.

Potrivit art.70 C.Civil orice persoană are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute la art. 75, iar potrivit art.72 Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Totodată conform art.75 la care s-a făcut trimitere nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte. Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.

Potrivit art. 253 alin. 1 lit. c) din NCC: „(1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate cere oricând instanței: c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.”

Potrivit art. 1.349 NCC: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului.”

Potrivit art. 1.357 NCC: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”

Din conținutul prevederilor legale mai sus menționate, rezultă că pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală a unei persoane, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite.”

(…)

Tribunalul mai reține că libertatea de exprimare nu este și nu trebuie să fie absolută, iar dreptul la liberă opinie și exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat în limitele sale firești, neputând prejudicia drepturile și interesele legitime ale altor persoane (a se vedea cauza Lingens vs. Austria). În această cauză, Curtea a făcut distincție, reluată apoi în toate cauzele ulterioare, între fapte și judecățile de valoare.

Fiind în fața unor afirmații precum cele mai sus reținute nu se pune problema existența unor fapte în sensul arătat, ci a unor judecăți de valoare precum și a consecințelor acestora în ceea ce privește dreptul reclamantului la demnitate și reputație.

Or, toate aceste afirmații au depășit limitele acceptabilului fiind ofensatoare, de natură să jignească reclamantul, fiind depășită orice doză de exagerare sau provocare, permise într-o emisiune care poate căpăta note pamfletare. Tribunalul reține că trebuie făcută distincție clară între critică și insultă, aceasta din urmă putând, în principiu, să justifice sancțiuni. Or, în cauza de față nu poate fi acceptată nici o justificare pentru afirmațiile și caracterizările făcute de către pârât cu privire la reclamant.

Având în vedere considerentele de mai sus, Tribunalul constată că pârâtul Alexandru Oreste Teodorescu Scarlat a săvârșit cu intenție indirectă în sensul art.. 16 alin. 2 c.civ., fapta ilicită descrisă mai sus, aducând atingere prevederilor art. 72, pârâtul chiar dacă nu a urmărit prejudicierea reclamantului, a acceptat posibilitatea atingerii demnității și imaginii acestuia. (…)

Tribunalul apreciază că, deși, de principiu, reclamantului îi revine sarcina de a dovedi susținerile sale, nu este rezonabil ca, în circumstanțele cauzei, să se atribuie reclamantului obligația de a demonstra temeinicia pretențiilor sale prin intermediul unor dovezi susceptibile sa dovedi suferințele cauzate.

Tribunalul reține că, prejudiciul produs reclamantului este un prejudiciu de imagine si consta în faptul ca prin afirmațiile făcute în mod public, pe postul de televiziune pârâtul a reușit să afecteze imaginea publică a reclamantului, determinând producerea unor neliniști si suferințe interioare, în condițiile în care reclamantul este o persoana publica, fiind ziarist.

În ceea ce privește condiția existenței raportul de cauzalitate între afirmațiile pârâtului și prejudiciul cauzat reclamantului, reprezentat de suferințele psihice produse acesteia din urmă, Tribunalul constată că, de asemenea, este îndeplinită, rezultând în mod direct din săvârșirea faptei și existența prejudiciului.

În ceea ce privește cuantumul sumei ce poate fi acordată în cauză cu scopul reparării prejudiciului cauza, în raport de natura afirmațiilor ofensatoare, de natura mijloacelor folosite, ținând cont și de faptul că acestea au avut un impact public, fiind făcute la o oră de cu audiență mare și în mod repetat, în considerarea și a jurisprudenței în domeniu, Tribunalul apreciază că suma de 30 000 lei este adecvată, fiind de natură a repara prejudiciului adus demnității reclamantului.

În ceea ce îl privește pe pârâtul Rareș Bogdan având calitatea de moderator al emisiunilor în care au fost făcute de către pârâtul Alexandru Oreste Teodorescu Scarlat afirmațiile considerate ca ofensatoare, tribunalul constată că acesta nu a luat nici o măsură pentru a împiedica sau măcar a limita discursul ofensator, ci din contră prin intervențiile sale a facilitat de către celălalt pârât folosirea a limbajului injurios.

Prin fapta sa care astfel capătă caracter ilicit acest pârât a contribui la prejudiciul cauzat reclamantului, legătura de cauzalitate fiind una directă între faptă și prejudiciu.

Aplicând criterii mai sus menționate și în raport de rolul și natura faptelor săvârșite, tribunalul apreciază că stabilirea în sarcina acestuia a unei obligații de plata a sumei de 10.000 lei este de natură a contribui la repararea prejudiciului moral suferit de către reclamant.”

Comments

comentarii