După o decizie a Curții Constituționale a României din 5 decembrie, judecătorii vor avea mai mult de lucru în faza procesuală a camerei preliminare. Practic, vor fi mini-procese în cadrul proceselor.

Plenul Curții Constituționale a admis, în 5 decembrie,excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 345 alin.(l) din Codul de procedură penală.

Art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală: „La termenul stabilit conform art.344 alin.(4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.”

”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituțională.

În motivarea soluției de admitere, Curtea a reținut că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în procedura de cameră preliminară, în vederea verificării legalității administrării probelor, doar la „înscrisurile noi prezentate”, revenindu-se, în acest fel, la constatarea formală a legalităţii probelor, astfel cum s-a reținut în Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.887 din 5 decembrie 2014.

Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează exercițiul procesual al judecătorului de cameră preliminară, independența sa în realizarea actului de justiție, pe de o parte, și încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al părților și persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte.”, se arată în comunicatul CCR

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București – Secția I penală.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Judecătorii penaliști consultați de Clujust.ro spun că vor avea mai mult de lucru în faza camerei preliminare și că ar trebui mărit termenul de 60 de zile, prevăzut actual pentru această fază, care oricum era greu de respectat. ”Practic e un mini-proces într-un proces”, ne-a spus un judecător.

Precizăm că în camera preliminară se analizează legalitatea actelor de urmărire penală și a rechizitoriului. Până acum, analiza se făcea doar pe bază de înscrisuri, iar după decizia CCR se vor putea administra orice probe, inclusiv audieri, expertize. ”De exemplu, daca se invocă că au fost obținute probe nelegal, adică l-ar fi păcălit procurorul pe inculpat, putem să audiem inculpatul, martori. Normal că trebuie mărit termenul de 60 de zile, căci de exemplu unii martori poate nu îi găsim.”, a precizat o judecătoare pentru Clujust.ro

Comments

comentarii