Clujust a realizat un interviu cu Alexandru Matache, fost avocat în Baroul Cluj, care a intat la Institutul Național al Magistraturii la scurt timp după ce a trecut examenul de definitivare în avocatură. Acesta ne-a spus care au fost plusurile și minusurile în această profesie, de ce a ales să o schimbe și cum a fost la temutul concurs de admitere la INM, mai ales că a fost în prima generație care a susținut și proba scrisă.

Clujust: De ce ai ales să schimbi profesia când ai ajuns avocat definitiv?

Alexandru Matache: Mi-am dat seama că mi s-ar potrivi mai bine profesia de magistrat încă de la începutul verii anului 2019, astfel că, începând cu 1 iulie 2019, am început să mă pregătesc simultan şi pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi pentru examenul de definitivare în profesia de avocat, promovându-l şi pe cel din urmă. Punându-mi eu însumi această întrebare, am ajuns la concluzia că nu e neapărat despre ideea că nu aş mai fi dorit să profesez ca avocat, ci despre realitatea că a apărut dorinţa de a fi magistrat. Într-un moment de introspecţie personală, mi-am dat seama de faptul că aş fi mai împlinit din punct de vedere profesional şi uman dacă aş participa la realizarea actului de justiţie dintr-o poziţie neutră şi imparţială, în care să am în vedere respectarea legii, apărarea drepturilor şi vegherea îndeplinirii obligaţiilor întregii societăţi, fără a fi limitat de interesul procesual al unei părţi. Am considerat că am maturitatea necesară de a accepta o astfel de responsabilitate, m-am pregătit asiduu şi sunt bucuros că am bifat această reuşită.

Ce ai învăţat din cât ai profesat ca avocat?

Alexandru Matache: Apreciez că perioada petrecută în calitate de avocat a fost una extrem de benefică pentru dezvoltarea mea profesională şi nu voi regereta niciodată alegerea făcută în anul 2017. Profesia de avocat mi-a oferit oportunitatea de a intra în contact cu practica judiciară, de a-mi dezvolta spiritul critic, abilităţile oratorice, de a fi un bun observator al problemelor oamenilor şi de a căuta soluţii pentru acestea şi chiar de a vizita zone ale ţării pe care nu avusesem şansa să le cunosc. Pe această cale, doresc să mulţumesc tuturor colegilor avocaţi care mi-au îndrumat, sub o formă sau alta, paşii în cei doi ani în care am profesat ca avocat sau celor cu care am colaborat şi să le doresc mult succes în continuare!

Clujust: Ce ţi-a plăcut şi ce nu ţi-a plăcut în avocatură?

Alexandru Matache: Ca orice domeniu profesional, şi profesia de avocat comportă plusurile şi minusurile aferente. În principal, pot să spun că sunt satisfăcut şi recunoscător pentru toate elementele pozitive pe care le-am câştigat în perioada petrecută ca avocat, enumerate mai sus în cuprinsul răspunsului oferit la întrebarea anterioară. Consider, în acelaşi timp, că există loc, în lumea avocaturii, pentru mai mult respect între avocaţi, mai multă solidaritate şi coeziune. De asemenea, în calitate de fost avocat stagiar, apreciez că există aspecte ale modului în care se raportează organele profesiei sau anumiţi avocaţi la tinerii lor colegi stagiari ce se impun a fi îmbunătăţite, începând cu modul de desfăşurare a cursurilor organizate la I.N.P.P.A. şi terminând cu încurajarea avocaţilor stagiari în cadrul eforturilor acestora de a se dezvolta în interiorul profesiei.

Cum a fost primul concurs la INM cu probă scrisă?

Personal, întrucât a fost prima dată când am participat la concurs, nu aş putea să analizez comparativ această probă cu fosta probă care urmărea să verifice raţionamentul logic al candidaţilor. În ceea ce mă priveşte, apreciez însă că a fost o modalitate eficientă şi obiectivă de evaluare, care nu a urmărit să verifice numai cantitatea de informaţii de natură juridică acumulată de către candidaţi, ci şi modul în care aceştia interpretează un concept juridic, modul în care fac conexiuni între anumite instituţii de drept şi sesizează diferenţele relevante existente între acestea. Aşa încât, într-o bună măsură, o probă scrisă concepută într-o atare manieră a avut, în opinia mea, şi aptitutinea de a verifica raţionamentul logic al candidaţilor, fără a se rezuma la întrebări de tip grilă specifice domeniului logicii. Mai mult decât atât, o astfel de probă are şi avantajul de a verifica modalitatea de exprimare în scris a candidaţilor, astfel că şi-a dovedit utilitatea.

Clujust: Se spune că interviul este subiectiv. Ce părere ai? Cum ai convins comisia?

Alexandru Matache: Până la urmă, orice discuţie profesională între o persoană care doreşte să convingă mai multe persoane că este potrivită pentru o profesie şi aceste din urmă persoane comportă şi un anume grad de subiectivism, care este inerent. Pentru că orice demers de a convinge se întemeiază, printre altele, şi pe capacitatea şi stilul de a comunica eficient, pe structurarea şi organizarea ideilor transmise şi pe retorica argumentării. Nu trebuie însă omis faptul că această doză de subiectivism este redusă până aproape de anihilare de anumite aspecte cât se poate de obiective.

În primul rând, criteriile care se punctează în cadrul probei interviului sunt publice şi se găsesc chiar şi în lucrările apărute pe piaţă menite a ajuta candidaţii în procesul de pregătire. Toate acele criterii punctate sunt transparente şi obiective.

Apoi, există foşti sau actuali membrii ai comisiilor de interviu care au avut amabilitatea şi deschiderea de a participa, chiar alături de auditori de justiţie, la întâlniri publice cu studenţii şi de a explica detaliat ceea ce se urmăreşte şi ceea ce se punctează în cadrul acestei probe. Aceste întâlniri au fost filmate şi sunt accesibile gratuit pe platforma Youtube.

Nu în ultimul rând, pentru a mă referi la propria mea experienţă, nu am simţit în niciun moment pe parcursul derulării interviului că sunt tratat cu subiectivism sau cu reticenţă. Încă de la început, toţi membrii comisiei au manifestat un grad vizibil de respect faţă de mine, de politeţe, întrebările adresate au fost precis formulate, atmosfera a fost una plăcută, iar discuţia a decurs în parametri cât se poate de fireşti.

Raportat la ultima întrebare, cred şi sper că am reuşit să conving prin sinceritate şi autenticitate şi prin modul în care mă raportez la înfăptuirea justiţiei şi la valenţele profesiei de magistrat. Aşa încât, doresc să încurajez viitorii candidaţi să nu fie descurajaţi de remarcile negative nefondate care se fac în fiecare an pe marginea acestei probe şi să abordeze proba cu curaj şi sinceritate.

Clujust: Au fost nemulţumiţi de faptul că testarea psihologică s-a făcut prin videoconferinţă, deşi au mers la Bucureşti. Crezi că a fost un dezavantaj?

Alexandru Matache: Deşi pot înţelege dezamăgirea candidaţilor care nu au reuşit să promoveze proba testării aptitudinilor psihologice, în realitate, consider că aceasta a fost marcată de corectitudine şi de egalitate de şanse.

Prima examinare psihologică s-a desfăşurat în condiţiile clasice pentru toţi candidaţii, la Bucureşti, constând într-o probă scrisă, urmată de un interviu cu unul dintre cei doi psihologi numiţi în comisie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Abia odată cu proba constând în reexaminarea candidaţilor declaraţi respinşi în urma testării psihologice efectuate iniţial s-a luat, din câte înţeleg, decizia reexaminării acestora prin videoconferinţă în cadrul interviului cu comisia formată din psihologi. Aşadar, este lesne de înţeles faptul că această măsură a fost luată (cu privire la toţi candidaţii reexaminaţi) din motive de sănătate publică şi nu consider că a influenţat rezultatele finale ale testării. De altfel, se poate observa faptul că, din cei 10 candidaţi care au susţinut reexaminarea, doar 9  au susţinut-o în 22-23.03.2020, unul dintre aceştia fiind reexaminat de abia la data de 09.04.2020, neputându-se deplasa la Bucureşti în 22-23.03.2020 tocmai deoarece era obligat să stea izolat la domiciliu, fiind suspectat că ar fi putut avea o boală infectocontagioasă. Acest fapt confirmă faptul că alegerea făcută de către comisia de admitere a fost una corectă, atingându-şi rolul preventiv vizat.

În plus, faptul că 6 din cei 10 candidaţi care au susţinut proba reexaminării psihologice, în aceleaşi condiţii, au fost declaraţi admişi demonstrează faptul că testarea prin videoconferinţă nu a reprezentat un impediment.

Îţi doreşti să devii procuror sau judecător? Te rog să motivezi.

Alexandru Matache: La acest moment, nu pot să spun că sunt hotărât să aleg una dintre profesii. Aştept cu nerăbdare şi interes să înceapă formarea mea profesională în cadrul Institutului pentru a lua o decizie în cunoştinţă de cauză. Deocamdată, având în vedere pasiunea mea pentru dreptul penal, precum şi faptul că mă consider a fi o persoană dinamică, curioasă, care tinde a dori să convingă mai mult decât a fi convinsă, am în minte mai degrabă profesia de procuror, dar un răspuns definitiv în acest sens ar fi prematur. În orice caz, indiferent de profesia juridică pe care mi-o rezervă viitorul, sunt onorat că voi avea posibilitatea şi nobilul privilegiu de a veghea asupra respectării înfăptuirii justiţiei, cu scopul apărării intereselui general al societăţii şi a ordinii de drept.

Comments

comentarii