Tribunalul Bucuresti a obligat statul roman sa-i plateasca avocatei Ingrid Mocanu 500.000 lei daune morale pentru cele 4 luni de arest preventiv din dosarul ANRP 2. Sentinția nu e definiviă.

Soluția pe scurt: „Respinge exceptia inadmisibilitatii, ca neintemeiata. Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca neintemeiata.

Admite in parte cererea. Obliga paratul la plata sumei de 1.875 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare achitate de reclamanta in dosarul nr. 3203/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti, la plata sumei de 500.000 lei, cu titlu de daune morale pentru perioada arestarii preventive, precum si la plata dobanzii legale aferenta sumelor acordate, calculata de la data introducerii cererii de chemare in judecata si pana la data platii efective.

Respinge in rest cererea, ca neintemeiata. Cu drept de apel, in termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti. Pronuntata azi. 20.12.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei”.

Avocata Ingrid Mocanu a declarat pentru Lumea Justitiei ca i-a solicitat instantei daune morale de 115.000 de euro – cate o mie de euro pentru fiecare zi petrecuta in arest preventiv. Astfel, suma acordată este apropiată de cea solicitată.

Inculapții din dosarul ANRP 2 au fost achitați, printre ei şefa ANRP şi preşedinte al Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor, Ingrid Zaarour, de actuala avocată Ingrid Mocanu, pe acea vreme vicepreşedinte ANRP, Mihnea Remus Iuoraş, vicepreşedinte ANRP sau de Horia Georgescu, fost şef al ANI.

În motivarea ÎCCJ se arată: „Infracţiunea de abuz în serviciu este reglementată de Noul Cod Penal (…). Noua reglementare a menţinut dispoziţiile relative la subiectul activ al infracţiunii, care, în continuare, rămâne calificat, prin calitatea de funcţionar public, (…) respectiv persoana asimilată funcţionarului public sau o persoană  care exercită o însărcinare în cadrul unei presoane juridice (…). Unica modificare de conţinut priveşte urmarea imediată a acţiunii/inacţiunii prin care se realizează elementul material al infracţiunii, în sensul că, în noua reglementare sunt vizate doar două urmări, în loc de trei”, arată judecătorii. Astfel, în legea veche, pe lângă o vătămare a intereselor legale ale unei persoane sau o pagubă adusă patrimoniului unui organ sau al unei instituţii, era şi „tulburarea însemnată adusă bunului mers al unui organ sau instituţie de stat ori a unei alte unităţi (…)”.

„Situaţia premisă, în structura infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, constă în preexistenţa competenţei unui serviciu funcţionând la o instituţie de stat de a efectua, din oficiu sau la solicitare, acte privitoare la interesele publice. Fără acestă situaţie premisă nu se poate concepe şi săvârşi infracţiunea”, notează magistraţii.

În motivare judecătorii arată, pe larg, ce înseamnă noţiunile de „omisiune”, „inacţiune”, ce se înţelege, în sensul deciziei Curţii Constituţionale, sintagma „îndeplineşte sau îndeplineşte defectuos”.

„Pentru existenţa elementului material este necesar şi obligatoriu ca omisiunea de a îndeplini un act sau comisiunea îndeplinirii actului în mod defectuos, să fie săvârşită de un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu”, arată magistraţii. Mai multe din motivare aici.

Comments

comentarii