Contabilul unei primării merge la închisoare pentru că a folosit bani europeni pentru a plăti datoriile comunei

Fostul contabil al comunei Oncești, județul Maramureș, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la 3 ani și 2 luni închisoare pentru schimbarea destinației unor fonduri europene și fals. Judecătorii Curții i-au redus pedeapsa primită în primă instanță, fiind impresionați de faptul că inculpatul nu a folosit banii pentru el, ci pentru a plăti datorii ale primăriei către furnizori.

Inculpatul Ioan Gheorghe Drăguș a fost trimis în judecată pentru că”în perioada 16.10.2017-14.06.2018, în calitate de contabil în cadrul Primăriei Onceşti a schimbat destinaţia fondurilor europene şi din bugetul naţional în valoare totală de 2.128.245,78 lei încasate cu titlu de avans de comuna Oncești pe baza contractului de finanţare nr. C0720RM00011762600037/07.09.2017, prin efectuarea de plăţi nelegale în baza unui număr de 41 de ordine de plată, în favoarea unor agenţi economici şi persoane fizice, în alte scopuri decât cele stabilite prin contractul de finanţare, faptă săvârşită printr-un număr de 41 de acte materiale, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acte care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, urmare căreia s-a produs o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei.

Acelaşi inculpat, în perioada 16.10.2017-14.06.2018, în calitate de contabil în cadrul Primăriei Onceşti, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a falsificat un număr de 41 de ordine de plată prin contrafacerea semnăturii ordonatorului de credite în persoana primarului Gojda Matei, de la rubrica „semnătura plătitorului şi ştampila” în scopul de a le folosi la Trezoreria Sighetu Marmaţiei pentru efectuarea de plăţi din fonduri europene şi din bugetul naţional aferente contractului de finanţare nr. C0720RM00011762600037/07.09.2017, în alte scopuri decât cele stabilite prin contractul de finanţare, faptă săvârşită printr-un număr de 41 de acte materiale comise la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acte care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.”

Judecătorii au ținut cont de scopul pentru care a schimbat destinația banilor europeni: ”Reţinem aşadar, alături de instanţa de fond că inculpatul a recunoscut încă de la început săvârşirea faptelor şi a contribuit activ la aflarea adevărului. Totodată, reţinem că sumele de bani plătite prin schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute prin finanţare de la structuri UE au fost folosite pentru a achita creditori ai comunei Onceşti, adică în folosul comunei, reţinând în acelaşi timp că inculpatul a stabilit, fără drept, modalitatea şi ordinea de achitare a datoriilor societăţii.”

În motivarea Curții de Apel Cluj se arată următoarele: ”Cu privire la acţiunea civilă, Curtea reţine că la data de 25 februarie 2020 persoana vătămată, comuna Oncești, Maramureș s-a constituit parte civilă cu privire la suma de 2.300.000 lei la care se adaugă rata de dobândă prev. de art. 1 al. 2 din convenţia de împrumut nr. 3343/23 noiembrie 2019 încheiată între partea civilă şi Ministerul Finanţelor Publice, sumă pe care a contractat-o în condiţii similare contractelor bancare pentru a demara lucrările pentru care a fost obţinută suma de 2.174.970, 78 lei de la A.F.I.R. prin contractul de finanţare din 7 septembrie 2017; în esenţă, partea civilă solicită obligarea inculpatului la plata echivalentă a contractului de împrumut prin care a înlocuit banii proveniţi din contractul de finanţare.

Curtea reţine pentru început că partea civilă solicită obligarea inculpatului la acoperirea unei cheltuieli făcute de către partea civilă, ulterior săvârşirii faptei ilicite care face obiectul procesului penal şi care se presupune că ar fi generat şi paguba.

Aşa cum rezultă din înscrisurile care fac dovada schimbării destinaţiei fondurilor, banii au fost folosiţi de către inculpat, prin instrumente de plată falsificate, pentru achitarea unor furnizori ai părţii civile; aşadar, trebuie să concluzionăm că plăţile făcute de către inculpat, în mod ilicit, prin schimbarea destinaţiei sumelor de bani obţinute din fondurile UE (în sens larg), au profitat părţii civile de vreme ce a stins datorii pe care le avea faţă de terţi. De altfel, reprezentantul părţii civile, martorul Gojda Matei, primarul comunei, a declarat în cursul urmăririi penale că ulterior am văzut ordinele de plată prin care s-au efectuat plăţi pentru lucrări, însă pentru acele lucrări aveam banii cuprinşi în bugetul comunei, separat de banii din proiectul european.

Curtea reţine că perioada infracţională a fost cuprinsă între ianuarie 2016 şi iulie 2018, iar contractul de împrumut a fost semnat în luna noiembrie 2019, după formularea autodenunţului de către inculpat şi a plângerii penale de către partea civilă, prin reprezentantul legal, primarul comunei. Este de presupus că încheierea contractului de împrumut a fost necesară tocmai pentru că bugetul comunei nu cuprindea sume cu care să fie înlocuite cele rezultate din finanţarea unională, împrejurare explicabilă prin aceea că exerciţiul bugetar  nu permite transferarea automată, de la un an la altul, a sumelor de bani cuprinse la capitolele cheltuieli, fiind necesară o nouă analiză financiară a organului legislativ al unităţii administrativ teritoriale, respectiv consiliul local. Curtea va avea în vedere conceptul de pagubă în sens larg, respectiv o diminuare a patrimoniului, fie prin diminuarea activelor, fie prin majorarea pasivelor.

Din pricini neelucidate, dar irelevante în acest cadru procesual, nu au fost observate acoperirea datoriilor comunei la finalul anilor bugetari 2016 şi 2017 şi nici excedentul bugetar, provenit din sume de bani necheltuite, dar cuprinse la capitolele de cheltuieli, ori au fost folosite la finalul fiecărui an considerându-se că provin dintr-o execuţie bugetară eficientă, însă este cert că sumele de bani provenite din contractul de finanţare au fost folosite în beneficiul părţii civile, astfel încât nu se poate considera că prin schimbarea destinaţiei fondurilor europene, prin plata datoriilor părţii civile, s-a produs un prejudiciu, de vreme ce diminuarea unui activ a fost egală cu suma diminuării altor pasive.

Totuşi, raţionamentul este complet numai dacă observăm că destinaţia sumei finanţate din bugetul UE, respectiv finanţarea unui proiect de interes public local, a fost afectată nu numai prin schimbarea destinaţiei fondurilor, ci şi prin împrejurarea că îndeplinirea scopului a devenit mai scumpă, prin adăugarea unui cost suplimentar, respectiv costul contractului de împrumut reprezentat de rata dobânzii. Or, acest cost reprezintă o pagubă în patrimoniul părţii civile care şi-a păstrat legătura de cauzalitate cu fapta ilicită săvârşită de către inculpat cu intenţie directă, întrucât, prin vătămarea intereselor financiare ale UE a periclitat proiectul destinat unui interes colectiv local. Prin urmare, inculpatul va fi obligat la plata dobânzii prev. de art. 1 al. 2 din convenţia de împrumut nr. 3343/23 noiembrie 2019 încheiată între partea civilă şi Ministerul Finanţelor Publice, alături de prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii de delapidare, care fost pe deplin lămurit de către instanţa de fond şi de altfel, necontestat în faţa instanţei de apel. 

In baza art. 421 pct. 2 lit. a din C.p.p. admite apelul declarat de catre inculpatul D.I.G. impotriva sentintei penale nr. 157/22 iulie 2021 pronuntata de Tribunalul Maramures pe care o vom desfiinta cu privire la durata pedepsei principale aplicate pentru savarsirea infractiunii de schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata prev. de art. 18 ind. 2 alin. 1 si 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (41 de actiuni materiale) si pentru savarsirea infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata prev.de art. 320 alin.1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (41 de acte materiale), cu privire la durata pedepsei principale rezultante si cu privire la actiunea civila si rejudecand in aceste limite,

Reduce pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului D.I.G.pentru savarsirea infractiunii de prev. de art. 18 ind. 2 alin. 1 si 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (41 de actiuni materiale) la 1 an inchisoare.

Reduce pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata inculpatului D.I.G.pentru savarsirea infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata prev.de art. 320 alin.1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (41 de acte materiale) la 6 luni inchisoare.

Mentine pedepsele de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals in forma continuata prev.de art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (41 de acte materiale), a art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de delapidare in forma continuata prev.de art. 295 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (55 de acte materiale), a art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual in forma continuata prev.de art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (55 de acte materiale), 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals in forma continuata prev.de art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (55 de acte materiale), a art. 396 alin. 10 Cod procedura penala.

In baza art. 39 al. 1 lit. b din C.pen. contopeste pedepsele de 2 ani inchisoare, 1 an inchisoare, 6 luni inchisoare, 6 luni inchisoare, 1 an inchisoare si 6 luni inchisoare, stabileste pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare la care adauga sporul de 1/3 din celelalte pedepse, rezultand pedeapsa de 3 ani si 2 luni inchisoare.

Diminueaza despagubirile civile la care este obligat inculpatul la plata dobanzii prev. de art. 1 al. 2 din conventia de imprumut nr. 3343/23 noiembrie 2019 incheiata intre partea civila comuna Oncesti si Ministerul Finantelor Publice, alaturi de 572.577 lei, reprezentand despagubiri civile pentru daunele materiale cauzate prin savarsirea infractiunii prevazute de art. 295 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal.

Vom mentine restul dispozitiilor din sentinta apelata.

In baza art. 275 al. 3 din C.p.p. cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.

Definitiva.”

Comments

comentarii