Acasă » JURISPRUDENȚĂ » V-a inundat vecinul? Aveți o sentință a Judecătoriei Cluj-Napoca care vă va interesa
foto cu titlu exemplificativ

V-a inundat vecinul? Aveți o sentință a Judecătoriei Cluj-Napoca care vă va interesa

Clujust vă prezintă o sentință recentă a Judecătoriei Cluj-Napoca prin care s-au acordat despăgubiri de 3.000 de lei proprietarului unui apartament inundat din cauza unor defecțiuni la instalația de apă din apartamentul de deasupra.

Proprietara unui apartament dintr-un bloc din Florești a cerut în instanță să-i fie achitate reparațiile efectuate după ce vecina de deasupra a inundat-o de mai multe ori. Pârâta a susținut că nu are nicio vină și că totul funcționează bine în locuința ei. Numai că o expertiză a scos la iveală defecțiuni la instalația de apă, astfel că instanța a pus-o la plată în favoarea reclamantei.

Sentința civilă nr. 5247/2019 – Judecătoria Cluj-Napoca

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, formulată la data de 01.03.2018 și înregistrată sub nr. 4230/211/2018, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâta …., solicitând instanței obligarea pârâtei la plata, către reclamanta, a sumei de 3.000 lei, reprezentând echivalentul prejudiciului cauzat prin fapta sa ilicită, obligarea la efectuarea reparațiilor la locuința pârâtei, cu privire la instalația de apă pentru evitarea producerii de pagube, obligarea la efectuarea reparațiilor la baia reclamantei, necesare pentru aducerea acesteia în situația anterioară inundațiilor, obligarea la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, a arătat că este proprietara apartamentului situat în loc. Florești, str. …., nr. …., et. …., jud. Cluj. Începând cu anul 2014, imobilul reclamantei a suferit inundații din cauza unor defecțiuni la instalația de apă a apartamentului pârâtei, situat deasupra, tavanul deteriorându-se. Cu privire la aceste împrejurări, reclamanta a încunoștințat-o pe pârâtă, aceasta adoptând însă o conduită pasivă chiar și față de propunerea reclamantei de a suporta cheltuielile necesare reparației instalației de apă. Au fost, de asemenea, sesizate și organele de poliție. Întrucât pârâta nu locuiește constat în apartament, inundațiile au încetat aproximativ 2 luni, astfel că reclamanta, considerând că pârâta a efectuat reparațiile cuvenite, a procedat la efectuarea de reparații la apartament pentru restabilirea situației anterioare inundațiilor. Cu toate acestea, în anul 2017, apartamentul reclamantei a fost inundat în mod repetat, pârâta refuzând să mai comunice cu reclamanta. A mai arătat că, dată fiind perioada îndelungată în care s-au petrecut evenimentele, respectiv 3 ani și jumătate, reclamantei i s-au cauzat suferințe psihice.

În drept, a invocat prevederile art. 1357, art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1371 și art. 1528 C.civ.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu martori, interogatoriul pârâtei și a anexat următoarele înscrisuri: copie carte de identitate (fila 7), notă de constatare Poliția Locală Florești (fila 9), extras de carte funciară (filele 16-20), precum și mijloace materiale de probă constând în fotografii (filele 10-15).

La data de 09.07.2018, pârâta a depus întâmpinare, solicitând instanței respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea poziției sale procesuale, a învederat că nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii sale civile delictuale, constatându-se de către doi instalatori că instalația de apă a pârâtei nu prezintă defecțiuni. A arătat că atitudinea pasivă susținută de reclamantă are la bază aceea că pârâta locuiește în …., la apartamentul din Florești venind foarte rar. Nota de constatare a Poliției Locale Florești se limitează doar la a constata că din tavanul reclamantei curgea apă și că a fost necesară închiderea contorului de apă, la acel moment pârâta aflându-se la …., astfel că inundația nu putea să provină din apartamentul său dat fiind că instalația de apă nu era folosită. Astfel, nu pârâta este autorul faptei ilicite și nu există nici legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de reclamantă și pârâtă. Nicio probă nu susține vinovăția pârâtei, iar referirea reclamantei a textul art. 1371 C.civ., privind vinovăția comună indică aceea că prejudiciul suferit se datorează și lucrărilor întreprinse de reclamantă la podul blocului.

În drept, s-a prevalat de dispozițiile art. 1357, art. 1371, art. 649 alin. (1) C.civ., art. 34 alin. (1) din Legea nr. 230/2007.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu martori și interogatoriul reclamantei.

La data de 27.08.2018, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtei, reiterând că sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale a pârâtei pentru fapta proprie, aceasta dând dovadă de neglijență cu privire la folosirea instalației de apă defecte pe o perioadă de mai mult de 3 ani. Întrucât apa curgea din tavan, nu poate fi vorba despre o culpă a reclamantei. Față de atituidinea de nerecunoaștere a pârâtei, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea instalații și a depus mijloace materiale de probă constând în fotografii (filele 51-57).

Prin încheierea din data de 13.09.2018, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea instalații și a prorogat discuția asupra celorlalte probe.

La data de 18.02.2019, s-a depus raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea instalații (filele 72-95).

Prin încheierea din data de 11.04.2019, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, pentru pârâtă proba cu interogatoriul reclamantei (filele 110, 111), precum și pentru reclamantă proba testimonială cu martora ….  (filele 112, 113). Din oficiu, la data de 23.05.2019, a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtei (filele 116, 117).

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

 În fapt, reclamanta este proprietara apartamentului situat în loc. Florești, str. ….,., jud. Cluj, potrivit extrasului de carte funciară.

Prin răspunsul la întrebările nr. 1 și 2 din interogatoriul administrat din oficiu de către instanță (filele 116, 117), pârâta a arătat că a avut calitatea de proprietar al imobilului situat în loc. Florești, str. ..…. jud. Cluj până aproximativ în luna decembrie 2018-ianuarie 2019, imobil situat deasupra apartamentului proprietatea reclamantei.

Așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară, în apartamentul reclamantei au avut loc infiltrații de apă în două locuri, în bucătărie, respectiv în baie. În prima încăpere, infiltrațiile de apă au fost cauzate de o defecțiune la distribuitoarele de încălzire aferente apartamentului nr…., mai exact la câteva dintre robinetele de reglaj de pe aceste distribuitoare. Urmare a acestei împrejurări, s-au produs scurgeri de apă (prelingeri) pe lângă robinete, până la baza cutiei de distribuitoare și de aici s-a scurs prin planșeul comun dintre cele două apartamente până la fața interioară a acestui planșeu și chiar pe unii pereți laterali ai bucătăriei, rezultând pete pe zugrăveală, așa cum este ilustrat și prin fotografiile atașate de reclamantă. Petele identificate erau uscate la data efectuării expertizei, având în vedere că noii proprietari ai apartamentului nr. …. au procedat la repararea instalațiilor defecte.

Infiltrațiile de apă din baie au fost cauzate de îmbinarea defectuoasă a racordului flexibil de la closetul din baia apartamentului nr. ….la coloana de canalizare. Efectul constă în scurgeri de apă la îmbinarea respectivă, ajunse în partea inferioară a teului de racord și, prin planșeul comun dintre cele două apartamente, umezind tavanul băii în jurul coloanei de canalizare, precum și pereții laterali ai încăperii.

Un astfel de incident a fost surprins și de organele Poliției Locale Florești, acestea reținând în cuprinsul notei de constatare că de la apartamentul nr…. , proprietatea pârâtei, curgea apă prin plafon, în apartamentul reclamantei, fiind necesară intervenția persoanelor abilitate ale Companiei de Apă Someș pentru închiderea contorului de apă din curtea imobilului, în scopul evitării inundării apartamentului reclamantei.

De asemenea, expertul a reținut și că instalația electrică din baie nu mai funcționează, aspect confirmat și de martora …. , aceasta observând și urmările de pe tavanul și pereții bucătăriei și băii.

Cu privire la infiltrațiile de apă, reclamanta a încunoștințat-o pe pârâtă, așa cum chiar cea din urmă arată prin răspunsul la întrebarea nr. 4 din interogatoriu. Totuși, pârâta nu a recunoscut că are vreo culpă cu privire la cele întâmplate, atât timp cât a avut calitatea de prim proprietar al imobilului nr. …., starea acestuia fiind foarte bună. Deși, cu același prilej, pârâta a declarat că nu i s-a solicitat să remedieze problemele instalației de apă, la întrebarea nr. 5 din interogatoriu arată contrariul, susținând că a apelat la serviciul instalatorilor în vederea identificării avariilor, dar i s-a răspuns că instalația de apă aferentă apartamentului nr. ….nu prezintă probleme. În plus, răspunzând la întrebarea nr. 7, pârâta a subliniat că nu s-au depistat nici înainte, nici după vânzarea apartamentului defecțiuni la nivel de instalații. Totuși, acest aspect este combătut prin concluziile raportului de expertiză tehnică judiciar, expertul arătând că, cel puțin la instalația care coboară în bucătăria reclamantei, instalatorii angajați de noii proprietari au remediat problemele identificate, astfel că petele de umezeală erau uscate la momentul efectuării constatărilor de către expert.

Față de demersurile efectuate de noii proprietari, nemaiexistând infiltrații de apă în apartament, reclamanta a efectuat reparații, așa cum reiese din răspunsul la întrebarea nr. 7 din interogatori, depunând în aceste sens înscrisuri.

Potrivit declarației martorei …., reclamanta a resimțit și la nivel psihic evenimentele repetate în care apartamentul său a suferit degradări din cauza inundațiilor.

În drept, potrivit art. 1349 alin. (1) și (2) C.civ., „(1) orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Potrivit art. 1357  C.civ., „ (1) cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.

În esență, în vederea angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, este necesar a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, cauzatoare de prejudicii, iar între fapta ilicită și prejudiciu să existe legătură de cauzalitate.

Cu referire la condiția existenței unei fapte ilicite a pârâtei, instanța reține că aceasta este îndeplinită. Astfel cum s-a reținut prin raportul de expertiză tehnică judiciară, instalația de apă aferentă apartamentului pârâtei prezenta defecțiuni, care, așa cum a rezultat din cuprinsul răspunsurilor la interogatoriu, precum și din declarația martorului și a notei de constatare a organelor de poliție, au fost cunoscute de pârâtă, reclamanta sesizând-o în mod repetat. Instanța nu poate reține ca întemeiată apărarea pârâtei în sensul că nu i s-a solicitat remedierea defecțiunilor, atât timp cât chiar aceasta arată că a apelat la serviciile unor instalatori, dar că aceștia au stabilit că instalația de apă este în stare bună de funcționare, aspect în legătură cu care pârâta nu a făcut nicio probă. Or, dreptul de proprietate, așa cum este el definit de textul art. 555 alin. (1) C.civ., ca orice alt drept, trebuie exercitat cu bună-credință, în sensul art. 14 C.civ. Potrivit art. 603 teza a II- a și a III- a C.civ., „dreptul de proprietate obligă la…asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”. Cu titlu special, dispozițiile în materie de coproprietate, mai exact textul art. 653 C.civ., prevăd că „fiecare coproprietar poate folosi, în condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal, cât și părțile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalți proprietari și fără a schimba destinația clădirii…”, în condițiile în care instalațiile de apă și canalizare reprezintă părți comune, conform art. 649 alin. (1) lit. c) C.civ. Întocmai prevederilor art. 654 alin. (2) C.civ., „…cheltuielile legate de părțile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă”. Or, așa cum s-a arătat prin raportul de expertiză tehnică judiciară, la instalația de apă aferentă apartamentului nr. …. au fost identificate o defecțiune la distribuitoarele de încălzire, mai exact la câțiva dintre robineții de reglaj de pe aceste distribuitoare, precum și o îmbinare defectuoasă a racordului flexibil de la closetul din baia apartamentului nr. …. la coloana de canalizare, pentru a căror reparare pârâta era ținută să efectueze demersuri.

Raportat la condiția vinovăției, instanța are în vedere și dispozițiile art. 16 alin. (1) C.civ., „dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele săvârșite cu intenție sau din culpă”. Conform art. 16 alin. (2) C.civ., „fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat”. Față de împrejurarea că pârâta, cunoscând în decursul unei perioade îndelungate că apartamentul reclamantei este inundat, nu a luat măsuri în vederea identificării și remedierii defecțiunilor, sens în care nu a adus dovada contrară, simplele sale afirmații nefiind suficiente, instanța reține că latura subiectivă ce caracterizează conduita pârâtei este intenția prevăzută de textul art. 16 alin. (2) teza a II-a C.civ., pârâta acceptând posibilitatea producerii rezultatului vătămător pentru reclamantă, chiar dacă nu l-a urmărit. Astfel, instanța reține ca fiind îndeplinită și cea de-a doua condiție.

Cu referire la condiția existenței unui prejudiciu, aceasta este probată din cele reținute de expert în cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară, unde s-a ilustrat că, urmare a infiltrațiilor de apă provenite de la instalația apartamentului proprietatea pârâtei, au fost afectați pereții din bucătăria și baia reclamantei, așa cum se poate observa și din fotografiile depuse la dosar. De asemenea, s-a mai arătat că instalația electrică din baie nu mai funcționează.

În vederea stabilirii întinderii prejudiciului, prevederile art. 1381 alin. (1) și (2) C.civ. stabilesc că „(1) orice prejudiciu dă dreptul la reparație. (2) Dreptul la reparție se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat”. În plus, textul art. 1385 alin. (1) și (3) C.civ. prevede că „(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condițiile obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului”.

În acest sens, reclamanta a depus dovada cheltuielilor efectuate cu reparațiile apartamentului, acestea din urmă constând în lucrări de finisare construcții, precum și valoarea materialelor de construcții utilizate, în valoare de 3.000 lei, potrivit facturii fiscale seria …. nr. . Instanța găsește ca fiind neîntemeiate susținerile pârâtei în sensul că nu există nicio dovadă cum că cheltuielile identificate prin factura fiscală menționată nu au fost angajate în vederea reparării apartamentului. În primul rând, cu referire la persoana ori societatea cu care are contractat reclamanta, instanța arată că martora nu a putut preciza cine este aceasta, iar devizul emis de ….nu este însoțit de vreo factură sau chitanță, motiv pentru care instanța nu va ține seama de el. Instanța se va raporta însă la factura antemenționată și la chitanța aferentă acesteia (fila 121), găsind că valoarea indicată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată corespunde celei facturate. Or, atât timp cât factura a fost emisă în perioada în care apartamentul reclamantei a suferit avarii, serviciile facturate subsumându-se categoriei de lucrări apte a restabili situația anterioară infiltrațiilor de apă, instanța, în lipsa dovezii contrare din partea pârâtei, va reține ca justificate cheltuielile efectuate.

În ceea ce privește forma reparației dispozițiile art. 1386 alin. (1) C.civ. stipulează că „repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de reparația în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească”.

Întrucât reclamanta a procedat la efectuarea de reparații la apartament în vederea restabilirii situației anterioare infiltrațiilor de apă, repararea prejudiciul nefiind posibil a mai fi efectuată în natură, instanța va admite primul capăt de cerere și, în consecință, va obliga pârâta la plata unei despăgubiri egale cu costul reparațiilor efectuate, așa cum a fost stabilit prin factura fiscală seria …. nr. …., adică la plata sumei de 3.000 lei.

Raportat la capătul de cerere având ca obiect daune morale, instanța amintește prevederile art. 1381 alin. (1) C.civ., potrivit cărora „orice prejudiciu dă dreptul la reparație”. În aprecierea cuantumului acestui tip de daune, legislația nu prevede criterii concrete de determinare, astfel că instanța îl va analiza în echitate, printr-o apreciere subiectivă, la un nivel rezonabil, just și echitabil, fără a constitui o îmbogățire fără justă cauză pentru solicitant. Totuși, din cele relatate de martora …., instanța nu poate reține în mod concret existența unor suferințe psihice, apte a atrage compensarea lor prin echivalent bănesc. Pentru aceste motive, instanța va respinge capătul nr. 4 de cerere, ca neîntemeiat.

Cu referire la capetele de cerere nr. 2 și 3, instanța reține aplicabilitatea art. 406 alin. (4) C.pr.civ., potrivit căruia „dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți”.  La termenul de judecată din data de 23.05.2019, pârâta și-a exprimat acordul față de renunțarea la judecată a reclamantei cu privire la petitele nr. 2 și 3. În consecință, instanța va lua act de renunțarea la judecarea capetelor nr. 2 și 3 de cerere.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 și art. 451 C.pr.civ., instanța, decelând culpa procesuală a pârâtei față de pretenția ilustrată în primul capăt de cerere, reține că aceasta datorează reclamantei suma totală de 3.815 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 215 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă primului capăt de cerere, conform chitanței seria …. nr. …., suma de 1.000 lei, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței seria …. și suma de 2.600 lei, reprezentând onorariu de expert, conform chitanțelor nr. ….

Corelativ, față de soluția de admitere în parte a cererii de chemare în judecată, reclamanta datorează pârâtei suma de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanțelor nr.  și nr. ….. În temeiul art. 453 alin. (2) teza a II-a C.pr.civ., instanța va compensa sumele datorate de părți cu titlu de cheltuieli de judecată, motiv pentru care va obliga, în final, pârâta, la plata, către reclamantă, a sumei de 3.315 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina