Fostul procuror Antonio di Pietro, o legendă vie a magistraturii europene, artizanul operațiunii ”Mâini curate”, prin care a făcut ordine în lumea politică coruptă a Italiei de la începutul anilor 90, a fost intervievat de jurnalistul clujean Octavian Hoandră în cadrul emisiunii Realitatea românească de la Realitatea TV.

Octavian Hoandră: Spuneți-mi vă rog cum a fost pentru dumneavoastră ziua debutului operațiunii ”Mani pulite” la Milano, în februarie 1992, când l-ați arestat pe Mario Chiesa?

Antonio di Pietro: Cazul ”Mani pulite” a fost un caz aparte. A început cu o chestie foarte reală. Era un caz de corupție transversală, din care făceau parte sistemul financiar, mediul de afaceri și oameni politici. În acest caz trebuie descoperită legătura de silenzio-stampo. Adică acea legătură între cine primește șpaga și cine o dă. Noi trebuia să descoperim firul care lega ambele părți și l-am descoperit. Eu vreau să mulțumesc părții românești care vrea să lupte împotriva corupției, e un act de curaj.

O.H: Ați avut un sentiment de frică când știați la ce vă angajați, la ce acțiune imensă de rupere a acestor relații dintre corupți, care tot timpul țin legătura între ei, o mafie?

A.P: În ancheta pe care am început-o nu eram singur. A început în Napoli și în Milano, cu mai mulți procurori. Noi în Milano aveam un risc mai mic de a fi uciși. În achetă erau implicați funcționari, oameni politici și oameni de afaceri, care tot colaborau împreună. Trebuie să înțelegem că magistrații care lucrează în Palermo sunt mai vânați decât noi. Ei lucrează împotriva Mafiei. Noi acționam împotriva corupției, dar nu aveam de-a face cu crima organizate. Magistrații din Palermo acționau asupra crimei organizate și erau vânați. Foarte mulți magistrați din sud au fost vânați. Falcone și alții. Și mie îmi e frică de moarte, dar noi în Milano luptam împotriva oamenilor politici, iar în sud se lupta împotriva crimei organizate. Colaboram, dar ei erau mai vizați decât noi.

O.H: Ați avut și piedici în acțiunea dumneavoastră, ați fost acuzat că ați fost manipulat de americani și că aceștia și-au dorit din varii motive să începeți această decimare a clasei politice italiene. Cât e adevăr și cât e mit?

A.P: E o poveste veche. Magistrații răspund doar în fața legii. Eu personal nu am dat niciun raport la vreun serviciu secret, nici din țara mea. Eu mi-am făcut anchetele fără să am în vedere culoarea politică a persoanelor suspectate. Doar m-am uitat la lege. În fiecare zi am arestat unul de stânga unul de dreapta.

O.H: Același lucru se vehiculează și în România, că americanii ar fi intervenit pentru a se face curățenie. Ați fost acuzat că ați folosit arestările preventive pentru a obține declarații și mărturii, lucru care se întâmplă și cu omologul dumneavoastră, Laura Codruța Kovesi, care se bucură de o mare simpatie, cum probabil v-aţi bucurat şi dvs. Şi acum în România se acuză că sunt folosite arestările preventive ca să se smulgă declaraţii dirijate împotriva altor politicieni.

A.P: Să o luăm în ordine. Cine ştie legea, arestul unei persoane poate veni şi cu o condamnare definitivă, iar atunci nu avem nimic de comentat. Pentru persoanele care au nişte cunoştinţe juridice, arestul unei persoane poate fi de mai multe feluri. Primul fel, o condamnare defintivă, atunci nu avem loc de sugestie sau de comentarii. În caz de o învinuire, de o acuzație, trebuie să vedem dacă această persoană poate interveni asupra probelor, poate schimba bunul mers al anchetei și dacă poate interveni la părțile implicate în dosarul respectiv. Atunci, se decide arestarea lui preventivă. Sunt trei lucruri care sunt cerute ca să fie arestată preventivă o persoană. Arestarea preventivă nimeni nu o vrea, dar e fundamentală între cazuri: Să nu fugă persoana respectivă în timpul anchetei şi să dispară, să nu influenţeze martorii şi să nu distrugă probele din dosar. Eu cred că cel mai greu, cum e în Italia și aici, e instrumentarea dosarului, strângerea probelor, perchezițiile. Pentru a se face un dosar solid e mult de muncă. Trebuie să mergi la instituții publice, să iei mărturii de la oameni. Dacă un suspect este liber, poate să intervină și să împiedice toate aceste lucruri. Când o persoană coruptă poate să colaboreze cu o persoană coruptă din sistem, se distrug probe.

O.H: În România s-a ajuns la această acțiune ”Mani pulite” a doamnei Laura Codruța Kovesi și a echipei sale din cauza corupției generalizate, care este intolerabile într-o țară europeană. Dvs. cu echipa de ce ați început acțiunea?

A.P: Corupția în Italia era foarte bine pusă la punct. Pentru a stopa acest fenomen, trebuie să creezi un alt sistem foarte bine pus la punct care poate să oprească corupția. Eu, de exemplu, am inovat folosit o tehnologie informatică. Eram primul. Vorim de anii 90. Am intrat în conturi bancare, în bilanțuri de societăți și am decoperit nereguli. Am folosit polițiști care îmi răspundeau doar mie, fără a răspunde superiorilor lor. Cel mai important a fost analizarea bilanțurilor de la societăți, descoperind de unde plăteau șpaga pentru corupți.

O.H: Suntem într-o Europă pe care o vedem pe zi ce trece tot mai coruptă. Corupția mare din Europa o face mai slabă? Italia, de exemplu, a ajuns din cauza corupției  dintr-o țară puternică într-un pe care abia o mai vedem în concertul european al țărilor. De ce este așa periculoasă corupția la nivel înalt?

A.P: De când e lumea nu a existat un leac pentru corupție. Chestia nu e că există corupție, ci că nu trebuie lăsată garda jos și trebuie terminat ce ai început. În Uniunea Europeană trebuie o legislație unitară, în materie penală, civilă. Primul lucru care trebuie făcut este de a controla și de a opri folosirea firmelor din paradisuri fiscale. Trebuie făcută o lege la nivelul Uniunii Europene care să blocheze paradisurile fiscale. Ce se întâmplă este o ipocrizie: firmele comerciale care aparent sunt curate în UE, când fac tranzacții în paradisuri fiscale desfășoară operațiunile murdare. Trebuie urgent un regulament valabil în toată Uniunea Europeană pentru interzicerea tranzacțiilor în paradisuri fiscale.

O.H: Când se desfășura campania dvs. ați fost acuzat cum se întâmplă acum cu DNA în România că se blochează țara, că oameni intră într-o frică continuă, că cei care trebuie să ia hotărâri se feresc să le mai ia?

A.P: (râde) Persoana care face politică dacă face ceva cu mâinile curate nu are de ce să-i fie frică de magistratură, să fie anchetat. Eu cred că persoana care vrea să facă ceva fără trafic de influență, fără să fure bani și fără alte ilegalități, nu-l interesează ce fac magistrații. O persoană care se justifică în acest fel că se teme de magistrați și nu mai face nimic e o persoană coruptă.

O.H: Care a fost rolul presei în munca asta extrem de delicată? Noi în România avem presa împărțită între susținătorii activității doamnei Kovesi și cei care caută să zădărnicească activitățile.

A.P: Din ce știu eu, sistemul mass-media e construit din jurnaliști, un post și un proprietar. Acesta decide cui dă încredere. În Italia, cei care aveau posturi media nu trăiau din asta, aveau și alte afaceri. Am fost susținuți de jurnaliști, dar am avut și chestiuni contradictorii când ajungeam la proprietari de media.

Comments

comentarii