Un complet de la CA Cluj consideră că inculpații arestați preventiv nu pot cere să fie duși la înmormântări

După ce la Tribunalul Cluj judecătorul Mihai Ghica le-a încuviințat unor inculpați frați arestați preventiv să participe la înmormântarea tatălui vitreg, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, completul format din Oana Ivanciuc și Valentin Marian de la Curtea de Apel Cluj a admis contestația DIICOT și a respins cererea ca inadmisibilă! Asta după ce a avut loc înmormântarea la care cei doi frați au fost duși sub escortă căci hotărârea judecătorului de la fond era executorie. Culmea e că în 2021 în cadrul unei întâniri profesionale privind problemele de practică judiciară neunitară în materie penală de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Cluj, s-a stabilit, în majoritate, că asemenea cereri nu trebuie considerate inadmisibile.

Soluția Curții pe scurt: ”In temeiul art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 1 lit. a, cu trimitere la art. 208 alin. 1 din C.pr.pen., admite contestatia declarata de Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism- Serviciul Teritorial Cluj, impotriva incheierii penale nr. 92/21.04.2023 a Tribunalului Cluj, pronuntate in dosar nr. 5408/117/2022/a4, pe care o desfiinteaza in integralitate si, pronuntand o noua hotarare:

Respinge ca inadmisibila cererea inculpatilor B.S. si B.B.S. de acordare de catre instanta de fond a permisiunii de a parasi penitenciarul pentru a participa la funeraliile decedatului V.C..”

Problema este că în legislația română această situație este reglementată doar pentru deținuții condamnați, nu și pentru arestații preventiv, motiv pentru care judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj a admis cererea pe baza Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Declaraţiei Universalae a Drepturilor Omului.

 ”C.E.D.O. a considerat că refuzul de a permite persoanelor aflate în detenţie să iasă din mediul carceral pentru a participa la înmormântarea unor membri ai familiei trebuie să fie considerat o ingerință în dreptul persoanei în cauză la respectarea vieții sale de familie.

În plus, observăm că C.E.D.O. a avut în vedere explicit faptul că regimul recompenselor nu putea fi opus persoanei deţinute aflate în situaţia de deces a unui membru al familiei.

Mai mult, C.E.D.O. a reţinut obligativitatea ca autorităţile naţionale să analizeze temeinicia fiecărei cereri de permisiune a părăsirii locului de detenţie.

Dacă avem în vedere şi faptul că, în lumina argumentelor ce decurg din motivarea hotărârii pronunţate în cauza Gaciu c. României, persoanele arestate preventiv se află într-o situaţie similară celor aflate în detenţie, vom concluziona că raţionamentul din hotărârea pronunţată în cauza Kanalas împotriva României se impune a se aplica şi în situaţia persoanelor aflate în stare de arest preventiv.

Potrivit art. 16 din Constituţia României cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Conform art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenţa sa, nici la atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. Orice persoană are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Totodată, Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre referitoare la Regulile penitenciare europene (adoptată la 11 ianuarie 2006) precizează, în special, următoarele: Regula nr. 24.7 „Ori de câte ori este posibil, deținutul trebuie să fie autorizat să părăsească penitenciarul fie sub escortă, fie liber, pentru a vizita o rudă bolnavă, pentru a participa la o înmormântare sau pentru alte motive umanitare.”

În acest cadru, instanţa apreciază că regimul recompenselor stabilit în cazul persoanelor condamnate private de libertate sau al persoanelor private preventiv de libertate nu poate fi opus ca o limitare suplimentară adusă dreptului la viaţă privată în componenta sa reprezentată de posibilitatea de a participa la înmormântarea unei rude/afin, în măsura în care există raporturi strânse specifice familiei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Constituţia României dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. Prioritatea dispoziţiilor mai favorabile în materia drepturilor omului nu este condiţionată de intervenţia vreunui organism naţional, cum este Curtea Constituţională.

Pe de altă parte, aşa cum am arătat anterior, nu există niciun fel de justificare obiectivă, pentru care o persoană arestată preventiv, posibil nevinovată, să nu poată participa, sub escortă (în condiţii de privare de libertate), la înhumarea unei rude/afin foarte apropiate/apropiat.

Cei doi inculpaţi care au formulat cererea sunt judecaţi, alături de alţi 2 inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, şi efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, fără să fi fost acuzaţi de comiterea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat. Pe de altă parte, ambii inculpaţi se află în stare de arest preventiv de peste 7 luni.

Balogh Sorin are antecedente penale şi Balogh Bogdan Sebastian nu are antecedente penale, iar privarea preventivă de libertate a acestora a fost dispusă pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Nu există indicii, de altfel nici nu s-a invocat de către procuror, că prezenţa celor doi inculpaţi sub escortă la funeralii ar fi aptă să genereze vreun risc pentru ordinea publică.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte riscurile pentru buna desfăşurare a judecăţii, acestea nu există, câtă vreme inculpaţii ar urma să fie conduşi sub escortă la locul de desfăşurare a funeraliilor, continuând starea de privare de libertate, şi în condiţiile în care nu li se permit inculpaţilor niciun fel de conversaţii cu persoanele prezente la funeralii.

În practica judiciară naţională se regăsesc soluţii similare, astfel Tribunalul Cluj a admis o cerere similară prin încheierea penală nr. 731/23.07.2021. La fel, Tribunalul Iaşi a admis o cerere similară prin încheierea penală nr. 248 din data de 11.11.2016.

În acelaşi sens, în cadrul minutei întâlnirii profesionale trimestriale privind problemele de practică judiciară neunitară în materie penală de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Cluj, din data de 08.04.2021, s-a stabilit, în majoritate, că asemenea cereri nu trebuie considerate inadmisibile, căci s-ar pune problema unei îngrădiri nejustificate a drepturilor persoanei arestate preventiv. De asemenea, s-a apreciat că procedurile administrative nu trebuie să constituie un impediment.

În concluzie, instanţa va respinge excepţia lipsei competenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de reprezentantul Ministerului Public.

În temeiul art. 8 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului coroborat cu art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 şi art. 26 din Constituţia României şi art. 203 alin. (6) din C. proc. pen., va admite cererile formulate de inculpaţii Balogh Sorin şi Balogh Bogdan Sebastian arestaţi preventiv în cadrul Penitenciarului Gherla.”, se arată în motivarea instanței Tribunalului Cluj.

În data de 3 mai s-a pronunțat Curtea de Apel Cluj, decizia nefiind încă motivată.

Cei doi inculpați, prin avocata lor, Linda Dubăț (foto), ne-au trimis o scrisoare în care își manifestă nemulțumirea față de decizia Curții:

”Subsemnații Balogh Sorin și Balogh Bogdan Sebastian, prin avocat ales Linda Dubăț, Baroul Cluj, pe această cale dorim să aducem la cunoștiința cititorilor site-ului dvs o situație care din punctul nostru de vedere denotă refuzul nejustificat al unui complet al Curții de  Apel Cluj de a da eficiență în dreptul intern Convenției Europene a Drepturilor Omului .

Practic conform soluției – nemotivate până la acest moment – (deși a fost admisă contestația declarată de către DIICOT ST Cluj !!!) – pronunțate de către Curtea de Apel Cluj în dosarul 5408/117/2022/a4, inculpații care se află în stare de arest preventiv, în cadrul secțiilor din Penitenciare, nu au posibilitatea de a se adresa judecătorului care soluționează cauza, pentru a le permite participarea sub escorta Penitenciarului la funeraliile unui membru de familie.  Cu toate că,  astfel după cum reiese din Încheierea Tribunalului Cluj care a admis această cerere, admiterea acestei solicitări reflectă oglindirea respectării  dreptului la viață privată și de familie al oricărei persoane,  care se află în stare de arest preventiv în cadrul unui Penitenicar și care pe altă cale nu poate obține o astfel de permisiune- practic legea oferind această posibilitate numai persoanelor arestate preventiv în cadrul Centrelor de Reținere ale IPJ sau persoanelor condamnate definitiv. Practic admiterea cererii de către Tribunalul Cluj  fiind o situație tipică de aplicare în cauza dedusă judecății a Convenției Europene a Drepturilor Omului, reflectând  astfel legalitatea acesteia.

Chiar dacă în ultimul timp, asistăm la o evoluției a soluțiilor pronunțate în favoarea DIICOT- marea majoritate de exemplu a contestațiilor admise fiind cele declarate de către structura de parchet – apreciem că soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj este din pacate o încălcare nepermisă a drepturilor conferite în considerarea ființei umane, independent că aceasta este inculpat sau nu într-un dosar penal. Interesant este și faptul că unii dintre judecătorii de la Curtea de Apel Cluj sunt aceeiași care atunci când au considerat că sunt vătămați în drepturile lor au știut să se adreseze CSM pentru a-și apăra dreptul la viață privată și de familie, întemeindu-se printre altele pe Convenția Europeană, cerând transferuri pentru a fi mai aproape de casă dar nu ar permite unui inculpat să își ia adio de la tatăl vitreg – cu care era în relații apropiate de familie. Așteptăm motivarea”, au transmis avocații prin avocata lor.

Comments

comentarii

Emil Boc a vorbit despre pronosticul său pentru Campionatul European de Fotbal. El a precizat că România a renăscut din nou în fotbalul european.... Citește mai mult
O nouă etapă în realizarea Spitalului Regional de Urgență Cluj, prin lansarea licitației pentru construcția propriu-zisă, lucrări evaluate la 2 miliarde de lei.... Citește mai mult

Lasă un răspuns