”Infracționalitatea sexuală, între vinovăție și pedeapsă” a fost tema prezentării tinerei avocate Gabriela Culda din Cluj la Conferința Națională de Criminalistică și Criminologie.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Studenților la Psihologie și a avut loc, în zilele de 14-15 mai, în Aula Magna de la Facultatea de Drept a Universității București. La conferință au participat atât studenți cât și practicieni ai psihologiei si ai dreptului.

Înainte să înceapă prezentarea, un antevorbitor a întrebat-o pe Gabriela Culda:”Nu vă este greu, dumneavoastră,  într-o lume a bărbaților? Trebuie să lucrați cu cei mai oribili infractori”. Tânăra a zâmbit și i-a răspuns: ”Vă faceți griji pentru mine? Cred că și bărbaților le este greu într-o lume a bărbaților.”

”Provocarea cea mai mare, când vorbești despre sau lucrezi cu infractori sexuali, este să scapi de prejudecăți și repulsie. Însă, dacă nu o faci, nu ai cum să înțelegi mecanismele psihologice, iar explicațiile ce le găsești vor fi cel puțin incomplete, dacă nu denaturate.

Nu realizăm cât de norocoși suntem, cei născuți cu nevoi, dorințe și impulsuri considerate normale.  Dacă de mâine, impulsul tău sexual sănătos, ar dispărea complet și ar fi înlocuit cu unul considerat deviant, ce ai face? Probabil te-ai abține toată viața. Probabil. Sigur sunt multe persoane ce-și reprimă dorințele considerate anormale.  Cat de mult ai respecta o societate ce te condamnă moral pentru impulsurile tale și penal pentru satisfacerea lor? Dacă de maine, ți s-ar spune că raporturile sexuale cu persoane de sex opus, nu sunt normale, ce ai face?

Nu încerc nici să normalizez și nici să apăr actele violatorilor, pedofililor, gerontofililor etc. Ele sunt greșite și trebuie pedepsite. Nu încape îndoială. Dar încerc să înțeleg. Un psiholog are datoria să-și explice comportamentul. Și știu că, nu putem înțelege nimic corect privind doar dinafară. Cum e lumea pentru un infractor sexual? Explicațiile vin din nevoile și emoțiile lui, nu dintr-ale noastre.  Uităm că, sexualitatea normală se învață. Așa cum se învață un atașament normal, o viață emoțională normală sau, cum mănânci cand ești într-un restaurant. Majoritatea infractorilor sexuali au suferit ei înșiși abuzuri sexuale. Noi tot ce le cerem este ”să fie normali”. Iar întrebarea lor nerostită este ”cum?”.

Prima întrebare pe care mi-am pus-o când am început cercetările în penitenciare a fost: De ce nu suntem noi, ceilalți, infractori? De ce respectăm legea?.  Și cred ca acesta este modul în care trebuie să formulăm întrebarea. Pentru că omul se naște liber și cu nevoi. Trebuie să avem motive pentru a respecta o regulă, nu pentru a nu o respecta. Răspunsurile vin din multe direcții. În termeni de cost și beneficii, ne este frică de consecințe și avem beneficiile date de statutul social al unui om perfect integrat. Apoi, am avut modele în jurul nostru ce ne-au arătat cum poți câștiga respectul social, cum poți fi un cetățean apreciat. Pe lângă toate acestea, ne-am format un sistem de valori. Orice încălcare a lui determină sentimentul de vinovăție. Toate împreună ne fac să respectăm normele sociale.

De multe ori ne surprindem judecând comportamentul celuilalt din poziția noastră, așteptându-ne să ofere la fel de mult, chiar dacă a primit mult mai puțin. Dacă nu am fi avut parte de aceste resurse? Dacă am fi făcut parte dintr-o categorie/familie deja stigmatizată, dacă nu am fi știut cum să nu fim infractori, dacă nu am fi avut în mediul nostru de la cine să preluăm valori morale? Simpla frică de pedeapsă este greu să oprească comportamentul infracțional. Explicația psihologică este aceeși ce o găsim și în cazul dependențelor de jocurile de noroc. Beneficiul este imediat și sigur. Costul este viitor și incert.

Ați fost vreodată pedepsiți pentru ceva de care nu v-ați considerat vinovat? Daca da, cum v-ați simțit? Probabil a apărut un sentiment de furie, ce apare când trăim o situație percepută ca fiind nedreaptă. Înțelegeți de ce este atât de important sentimentul de vinovăție în reabilitare? Pentru că o pedeapsă aplicată unui om ce-și consideră justificat comportamentul (chiar greșit, dar justificat) nu poate reabilita. Acesta este cadrul în care începem să formulăm explicații, să căutăm vinovați și să stabilim pedepse.”, a spus Gabriela Culda.

Citește aici rezultatul sondajului realizat de Culda după violul în grup de la Vaslui. 

Conferința Natională de Criminalistică și Criminologie este unul din cele mai cunoscute proiecte în rândul studenților, ajuns la cea de-a V-a ediție. Scopul proiectului este de a prezenta o imagine de ansamblu cât mai veridică asupra domeniului criminalisticii din România si nu numai, având invitați din cadrul Asociației Criminaliștilor din România și alte instituții avizate. Proiectul atrage în fiecare an numeroși pasionați de domeniu și nu numai, oferind informații interesante si de actualitate în cadrul unei conferințe și a unor workshop-uri tematice specifice.

Proiectul are ca scop crearea unui mediu favorabil învățării și dezvoltării studenților pasionați de domeniile criminalisticii și criminologiei. În același timp, proiectul “Criminalistică și Criminologie” își asumă misiunea de a prezenta o imagine autentică a domeniilor abordate, aducând în prim-plan evenimente de actualitate, atât din România, cât și din afara granițelor țării. Evenimentul este organizat de Asociația Studenților la Psihologie și Științele Educației și se adresează atât studenților, cât și oricărei persoane interesate de informațiile sau de speakerii profesioniști care vor fi prezenți.

Ceilalți speakeri din acest an au fost: profesor universitar dr. Tudorel B. Butoi-Severin – cel mai apreciat psiholog criminalist român,  psihologul Ion Duvac – profesor asociat al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București și coordonator al masterului de  Psihologie Aplicată în Domeniul Securității Naționale, în cadrul aceleiași facultăți, Paul Herinean – a activat în perioada 2010 – 2015 ca Ofiţer Instructor Specialist, coordonator lucrări științifice în specializarea Humint, Tehnici de relaționare și Tehnici de detectare a comportamentului simulat în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii ”Mihai Viteazul” (ANI) – S.R.I.  şi trainer certificat în Detectarea Comportamentului Simulat. Kiss Csaba – psiholog principal în cadrul Laboratorului de detecție psihologică a comportamentului simulat din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. În perioada 1999-2014 Kiss Csaba a efectuat pentru D.G.P.M.B., Parchete și Instanțele de Judecată un număr de aproximativ 7100 de examinări în cauze penale în urma cărora 510 de persoane au recunoscut săvârșirea faptelor penale pentru care au fost investigați.

Comments

comentarii