Sinteză soluții de admitere a plângerilor contravenționale-mască de protecție

Majoritatea instanțelor se pronunță favorabil petenților, în sensul că admit plângerile în totalitate sau în parte, dispunând înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul sau reducerea semnificativă a cuantumului amenzilor aplicate persoanelor surprinse fără a purta masca de protecție.

Din analiza selectivă a jurisprudenței existente în materia contravențională legată de purtarea măștii de protecție, am sesizat o înclinație a instanțelor de judecată de a admite plângerile contravenționale, în special pe lipsa de teminicie dată de lipsa proporționalității dintre sancțiune și fapta săvârșită.

Vom reda, în extras, din considerentele de admitere a unor astfel de plângeri:

Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC, la data de 20 octombrie 2020 a admis în parte plângere , astfel cum a cerut în subsidiar petentul, înlocuind sancțiunea amenzii aplicate prin procesul-verbal de contravenție cu avertisment.

În concret, în timpul desfășurării activi tății de lucrător la magazinul Profi, petentul nu purta masca de protecție în mod corespunzător, ci o purta pe bărbie. Contravenientului i s-a aplicat o amendă în cuantum de 800 lei , conform art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 .

Petentul a susținut că a fost avertizat de către agenții de ordine să poarte în mod corespunzător masca de protecție dar, cu toate că s-a conformat acestei solicitări, în zilele următoare i s-a comunicat că a fost sancționat cu amendă.

Din conținutul procesului-verbal , din starea de fapt descrisă în plângere de către contravenient și din modul în care este redată fapta contravențională în întâmpinarea depusă de intimat, rezultă că în data de 04.07.2020, ora 19:40 petentul servea clienții magazinului Profi fără a purta masca astfel încât să acopere gura și nasul. Agenții de ordine care au constatat acest lucru i-au solicitat să se conformeze măsurilor legale privind combaterea pandemiei . Susținerea petentului că la acel moment nu i s-a aplicat nicio amendă și că a înțeles că este avertizat este confirmată de recunoașterea agenților constatatori că în ziua respectivă doar i-au luat datele de identitate. Astfel se explică întocmirea procesului-verbal doar a doua zi după constatarea faptei.

Deși este posibil ca petentul să nu se fi conformat imediat solicitării agenților de ordine, faptul că în final și-a aplicat în mod corespunzător masca poate fi prezumat din împrejurarea că agenții constatatori au plecat de la locul faptei fără a întocmi procesul-verbal de contravenție.

Raportat la starea de fapt rezultată în urma cercetării judecătorești, instanța reține că fapta contravențională a existat și a fost săvârșită cu vinovăție de contravenient. De altfel, prin plângere petentul nu a contestat faptul că nu purta masca de protecție în mod corespunzător. Prin urmare, solicitarea de anulare a procesului-verbal nu este întemeiată .

Având însă în vedere natura contravenției, întocmirea procesului-verbal abia a doua zi după săvârșirea faptei demonstrează că sancțiunea avertismentului, pe care petentul a și înțeles-o din discuțiile cu agenții constatatori, ar fi fost proporțională cu gradul de pericol social al faptei și adecvată pentru îndreptarea comportamentului contravenientului. Aplicarea amenzii după ce contravenientul s-a conformat regulilor de purtare a măștii și abia a doua zi de la constatarea faptei este apreciată de instanță ca fiind o individualizare a sancțiunii care nesocotește disp. art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, respectiv deși este în limitele prevăzute de actul normativ, nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Judecatoria OLTENIȚA, la data de 22 octombrie 2020, a admis plângerea contravențională anulând procesul verbal de constatare a contravenției.

În motivarea plângerii, petenta arată în esență că, la data de 23.07.2020 a fost sancționată contraventional pentru faptul că, la data de 19.07.2020, a desfăurat activitate la locul de muncă, mai exact bucătăria localului Terasa Geo SRL Oltenița, fără a purta masca de protecție.

La data de 19.07.2020, seara, organele de poliție au efectuat un control la societatea la care lucrează. În urma controlului efectuat de către organele de politie aceștia au constatat că nu purta masca de protecție, iar administratorul societății a arătat că la data de 02.07.2020, Comisia de Evaluare a Riscurilor de Accidentare și Îmbolnăvire Profesio nală pentru locurile de muncă, a stabilit ca personalul care desfășoară activitate în bucătărie este exceptat de la obligativitatea portului măștii de protecție.

La data de 29.07.2020, a primit prin oficiul poștal procesul verbal prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 500 lei.

Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, potrivit contractului de muncă depus la dosar la f. 11 din dosar, petenta este angajată în cadrul S.C. TERASA GEO S.R.L. în funcția de lucrător bucătărie.

Potrivit Procesului-verbal încheiat la data de 02.07.2020 de Comisia de Evaluare a Riscurilor de Accidentare și Îmbolnăvire profesională pentru Locurile de Muncă , personalul care își desfășoară activitatea în Bucătăria Restaurantului se exceptează pe perioada desfășurării activității de la obligativitatea portului măștii.

Potrivit procesului-verbal de contravenție petenta a fost surprinsă în timpul desfășurării activității în incinta bucătăriei societății unde este angajată.

Pe cale de consecință , având în vedere cele expuse, instanța constată că procesul verbal de contravenție nu este temeinic încheiat, motiv pentru care, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal, pentru lipsa de temeinicie a acestuia.

Judecătoria Timișoara, la data de 18 noiembrie 2020, a admis în parte plângerea contravențională și a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată petentei prin procesul – verbal de constatare a contravenției, cu sancțiunea contravențională constând în avertisment.

În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că nu este vinovată de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa deoarece la momentul constatării faptei, aceasta adormise în tramvai, masca fiind pe gură, dar alunecase de pe nas, agentul ignorând purtarea măștii de către petentă. Petenta a adăugat că a solicitat să îi fie aplicată sancțiunea constând în avertisment, deoarece are o pensie de doar 1200 lei. Cu toate acestea, în procesul verbal primit acasă, agentul nu a specificat purtarea măștii neregulamentar, ci a afirmat că petenta nu o avea deloc, motiv pentru care solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție atacat.

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul – verbal.

Instanța va ține cont în prezenta cauză de circumstanțele personale ale petentei, reținând următoarele aspecte: petenta este pensionară, beneficiind de o pensie lunară în sumă de 1.368 lei, astfel cum rezultă din cuponul de pensie aferent lunii august 2020, depus în copie la dosar; din consultarea bazei de date Ecris nu au rezultat alte dosare având ca obiect plângeri contravenționale formulate de petentă; petenta a susținut în fața instanței că respectă regulile impuse de autorități și poartă masca în spațiile publice.

Raportat la toate aceste împrejurări, instanța apreciază că scopul aplicării sancțiunii poate fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni mai ușoare, respectiv cea a avertismentului, considerând că incidentul din data de 28.07.2020 a fost unul singular, iar petenta este conștientă de pericolul la care se expune prin nerespectarea măsurilor de protecție instituite de autorități pe perioada pandemiei.

Având în vedere aspectele prezentate anterior, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor care îi revin potrivit dispozițiilor legale, formându-se convingerea instanței că această faptă nu va mai fi repetată.

De asemenea, în temeiul art. 38 alin. 3 din OG nr. 2/2001, pentru executarea sancțiunii avertismentului, se va atenționa petenta asupra pericolului social al faptei și i se va recomanda ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale în materie.

Judecătoria Brașov, la data de 24 noiembrie 2020, a admis plângerea contravențională, a  anulat procesul-verbal și a înlăturat toate măsurile și sancțiunile contravenționale dispuse prin acesta.

Petentei i s-a imputat că a pătruns în incinta magazinului Mega Image din Predeal fără a purta în mod corespunzător masca de protecție. Astfel, agentul constatator reținut în raport de caz că petenta purta masca ”pe bărbie”. Această împrejurare se coroborează cu obiecțiunile contravenientei consemnate în procesul-verbal de contravenție și cu motivele evocate în plângere, prin care petenta a recunoscut că purta masca de protecție însă, la un moment dat, în timpul unei discuții avute cu un reprezentant al magazinului, și-a îndepărtat-o de pe nas.

Instanța constată că poziția petentei a fost una constantă, explicațiile acesteia fiind pertinente și în măsură să dovedească buna-credință a acesteia.

Pe de altă parte, instanța reține că, potrivit Ordinului privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, adoptat de Ministerul Sănătății sub nr. 874 din 22 mai 2020 și Ministerul Afacerilor Interne sub nr. 81 din 22 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 435 din 22 mai 2020, este exceptată de la portul măștii ”b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;”.

Petenta a făcut dovada în fața instanței, prin înscrisuri medicale necontestate de intimată, că suferă de boli care îi afectează capacitatea respiratorie și de oxigenare (exemplificator, în biletul de ieșire din spital se menționează ”disfuncție ventilatorie mixtă moderată” precum și ”pacienta prezintă dispnee”).

Înscrisurile medicale depuse în susținere de petentă sunt emise în 31.07.2020, la scurt timp după întocmirea procesului-verbal de contravenție, fiind deci relevante în probarea motivelor de contestație.

În condițiile în care petenta este suferindă de dispnee, care reprezintă o ”tulburare a respirației, manifestată prin schimbarea ritmului și intensității mișcărilor respiratorii, proces care indică un deficit de oxigenare a sângelui” (conform unei definiții general acceptată de știința medicală), instanța reține că petenta comis fapta fără vinovăție.

În plus, instanța reține că petenta a adus la cunoștința agentului constatator împrejurarea că suferă de boală respiratorie (fapt confirmat de raportul de caz al agentului și de obiecțiunile contravenientei consemnate în actul sancționator), însă agentul i-a pus în vedere să probeze această susținere.

Într-o atare situație, pentru a se păstra egalitatea de arme, actul incriminator și sancționator se impunea a fi completat prin probe necesare și suficiente (spre pildă, agentul constatator a făcut referire că magazinul în care s-a petrecut fapta există camere de înregistrat, însă nu a realizat demersuri, care erau facil de îndeplinit, pentru a conserva o astfel de probă video; totodată, agentul constatator putea consemna în scris declarația reprezentantului magazinului în cauză, sau cel puțin să indice numele acestuia în vederea audierii în fața instanței), care să susțină în mod temeinic existența faptei imputate.

Această exigență se impune cu desăvârșire când actul sancționator este supus controlului jurisdicțional, pentru ca temeinicia acuzației formulate să poată fi examinată în condițiile unui proces echitabil în fața unei instanțe de judecată.

Așa fiind, a da curs exclusiv celor prezentate de agentul constatator, în detrimentul explicațiilor coerente și pertinente ale petentei, echivalează cu plasarea contravenientei într-o poziție de inferioritate față de agenții statului, întrucât nu s-ar mai putea apăra în mod efectiv, eficient și în condiții de egalitate de arme față de „acuzația” formulată împotriva sa.

Pentru aceste motive, fapta comisă de petentă este comisă fără vinovăție, lipsindu-i astfel un element constitutiv.

Nu în ultimul rând, în raport de circumstanțele comiterii faptei, instanța mai arată că angajarea răspunderii contravenționale nu trebuie să fie un scop în sine, ci constituie (și) un mijloc de prevenire a săvârșirii de alte fapte sancționabile contravențional, pentru crearea unui spirit de responsabilitate.

Pentru toate aceste motive, instanța conchide că răspunderea contravențională a petentei a fost angajată în mod nelegal și netemeinic.

Judecătoria Slatina, la data de 15 octombrie a admis în parte plângerea contravențională și a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, aplicată prin procesul-verbal cu sancțiunea  “avertisment.”

Petentul, a fost surprins in incinta Gării Slatina – casa de bilete fără a purta masca de protecție obligatorie pentru spațiile publice închise.

Petentul a învederat că a intrat pe coridorul de la bilete, a lăsat sacosele jos și și-a pus masca. Agentul de politie care era pe coridorul de la bilete l-a vazut ca a pus masca, dupa ce a intrat, intrebandu-l de ce a intrat fara masca, intocmindu-i procesul verbal.

Față de aceste aspecte, instanța apreciază că petentul recunoaște parțial săvârșirea faptei, întrucât afirmă că a intrat fără mască în incinta gării și apoi și-a pus masca.

Prin urmare, argumentul petentului este neîntemeiat.

În concluzie, față de cele arătate, instanța reține că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute prin procesul verbal.

Sancțiunea aplicată în cauză respectă limitele legale, fiind în cuantumul prevăzut de lege (500 lei).

Analizând gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, instanța apreciază că fapta petentului prezintă un grad de pericol social redus, întrucât a menționat că după ce a intrat în incinta gării, urma să își pună masca.

Așa fiind, instanța consideră că sancțiunea avertismentului poate realiza scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale, fiind o sancțiune suficientă, care denotă existența unei culpe contravenționale din partea celui sancționat, având mai mult un rol preventiv, educativ și mai puțin un rol punitiv.

Or, scopul sancțiunilor contravenționale nu este unul esențialmente punitiv, ci este în primul rând unul preventiv, educativ.

Potrivit art. 7 din OG nr. 2/2001, avertismentul poate fi aplicat și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, astfel încât va putea fi aplicat și în prezenta cauză.

În acest sens, instanța atenționează petentul asupra pericolului social al faptei săvârșite și va pune in vedere petentului dispozițiile art.7 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Judecătoria Arad, la data de 7 octombrie 2020, a admis în parte plângerea contravențională și a redus amenda aplicată petentei prin procesul verbal la 500 de lei.

Prin procesul verbal de contravenție petenta a fost sancționată cu amendă în valoare de 2000 lei, în baza art. 65 lit. h rap. la art. 66 lit. a din Legea nr. 55/2020, reținându-se în sarcina sa că, la data de 30.06.2020, în stația de tramvai „Teatru” din Arad a fost surprinsă în mijlocul de transport în comun fără a purta mască de protecție, încălcând, astfel, prevederile Anexei nr. 2 art.  pct. 1 din HG nr. 394/20 20.

La rubrica aferentă obiecțiunilor s-a consemnat „nu sunt de acord cu amenda și nu o plătesc”.

Prin cererea formulată și personal în fața instanței, petenta a indicat că avea mască doar în zona gurii.

Potrivit art. 5 alin. 2 lit. d din același act normativ, măsurile pentru asi gurarea rezilienței comunităților sunt măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu.

Conform art. 1 HG nr. 476/2020 din 16 iunie 2020, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, „Începând cu data de 17 iunie 2020, se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020 , cu modificările și completările ulterioare.”

Pe durata prevăzută de art. 1 al actului mai sus menționat, măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:

a) anexa nr. 1 – “Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns”;

b) anexa nr. 2 – “Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților”;

c) anexa nr. 3 – “Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc”.”

Potrivit art. 1 pct. 1 din Anexa nr. 2, „În condițiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, … În spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne , emis în temeiul art. 13 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020. Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, va pune la dispoziția autorităților administrației publice locale necesarul de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților administrativ-teritoriale respective.”

Prin Ordinul din 22 mai 2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, la pct. 3 lit. b ( Utilizarea corectă a măștilor ), s-a stabilit că „Înainte de a pune masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun ). Masca trebuie să acopere atât gura, cât și nasul.”

Așa fiind, întrucât petenta nu a purtat masca în mod corespunzător, în mod corect s-a reținut de către intimat contravenția indicată în actul contestat. Motivul indicat de către petentă nu este de antură să justifice fapta, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a prezentat în fața instanței cu masca de protecție purtată în mod corespunzător, indicând apoi modalitatea în care aceasta acoperea doar gura la momentul faptei.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii însă, față de limitele amnezii prevăzute de lege, lipsa unor antecedente contravenționale pentru persoană și situația materială personală susținută de către petentă, instanța apreciază că se impune reducerea valorii amenzii aplicate, apreciind măsura de natură a atinge scopul sancțiunii contravenționale și a determina petenta să respecte, în viitor, dispozițiile legale.

Judecătoria Fălticeni, la data de 16 noiembrie 2020, a admi în parte plângerea contravențională și a redus amenda contravențională aplicată petentei de la 2.500 lei la 500 lei.

În motivarea plângerii, petenta a susținut că a primit amenda în cuantum de 2.500 de lei, pentru faptul că în data de 21.06.2020, ora 09⁴⁵, la ieșirea din magazinul Profi din orașul Dolhasca, jud. Suceava nu avea mască de protecție.

Aceasta a arătat că nu se face vinovată de săvârșirea faptei, întrucât în interiorul magazinului a purtat mască, iar în momentul în care a fost abordată de agentul constatator se afla la ieșirea din magazin, moment în care a coborât masca sub bărbie. Petenta menționează că a încercat să explice agentului constatator că se afla la ieșirea din magazin în momentul în care a coborât masca sub bărbie și i-a explicat că nu este infectată, nu a avut contact cu persoane infectate și nici nu a călătorit în zone de risc, are copii acasă și își ia măsuri de siguranță față de acest virus.

Intimatul a menționat că susținerile petentei referitoare la faptul ca se afla la ieșirea din magazin, că a explicat agentului că nu este infectată, nu a fost în contact cu persoane infectate și că nu a călătorit în zone de risc nu sunt întemeiate.

Acesta a mai susținut că petenta minte că se afla la ieșirea din magazin. Potrivit rapoartelor depuse de cei doi agenți, aceasta se afla, de fapt, în mijlocul magazinului, iar daca a intrat în contact cu persoane infectate poate fi stabilit cu greutate, nu în baza unei simple adeverințe emise de un medic de familie.

Întrucât sancțiunea aplicată este cea maximă, intimatul a menționat lasă la aprecierea instanței de judecată reducerea acesteia sau transformarea în avertisment, arătând că la stabilirea sancțiunii s-a ținut cont de atitudinea avută de petentă, respectiv că a provocat scandal, a avut o atitudine recalcitrantă, negând atribuțiile poliției de a verifica portul măștii de protecție și măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului Covid-10. A mai arătat că anularea acestei sancțiuni ar aduce prejudicii de imagine instituției poliției, în sensul ca va diminua autoritatea poliției și va încuraja și alți cetățeni sa procedeze la fel si sa nu pățească nimic.

Instanța, constatând că procesul verbal este în mod legal întocmit și situația de fapt expusă corespunde realității, urmează să analizeze proporționalitatea dintre sancțiunea aplicată contravenientei și fapta săvârșită.

Potrivit art. 5 alin. (5) din O.G. 2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin. (3) din același act normativ sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție.

Instanța apreciază că fapta petentei prezintă un grad de pericol social ridicat, dată fiind situația de urgență de amploare existentă pe întreg teritoriul țării, generată de pandemia provocată de Covid-19, fiind necesar un efort conjugat al tuturor cetățenilor și autorităților statului în ceea ce privește respectarea strictă a regulilor impuse, cu scopul de a diminua efectele negative provocate de numărul ridicat al cazurilor pozitive confirmate zilnic.

Cu toate acestea, instanța reține că agentul constatator a aplicat petentei sancțiunea amenzii în cuantum de 2.500 lei, în limita maximă prevăzută de lege, justificat de faptul că aceasta a fost agresivă verbal și recalcitrantă, invocând lipsa virusului. Astfel, s-a arătat că la stabilirea sancțiunii s-a ținut cont de atitudinea avută de petentă în raport cu agentul constatator, aceasta provocând scandal și negând atribuțiile poliției de a verifica portul măștii și măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului Covid-19. Or, aceste împrejurări, în mod cert, nu contribuie la caracterizarea pericolului social al faptei reținute în sarcina sa, nefiind elemente în funcție de care se poate aprecia măsura în care valoarea socială protejată a fost lezată.

În afară de acestea, în procesul-verbal nu sunt menționate alte împrejurări care să caracterizeze gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentei, prevăzută de art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, și care să demonstreze, prin conținutul lor, că aceasta a lezat atât de grav valoarea socială ocrotită de legea menționată încât să se impună aplicarea amenzii în cuantumul maxim.

Față de cele de mai sus, instanța apreciază că sancțiunea amenzii stabilită în cuantumul maxim prevăzut de lege nu este justificată. Desigur că, în momentul stabilirii contravenției, agentul constatator trebuie să aibă în vedere toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta, precum și circumstanțele personale ale contravenientului, însă instanța constată că, în prezenta cauză, la stabilirea amenzii în cuantumul maxim s-au avut în vedere o serie de împrejurări care au nesocotit o altă valoare socială decât cea protejată prin dispozițiile Legii nr. 55/2020 și pentru a cărei încălcare a fost sancționată petenta, respectiv ordinea și liniștea publică necesare pentru buna conviețuire socială. Or, din moment ce pentru vătămarea acestei din urmă valori legiuitorul a pus la dispoziția agenților constatator un cadrul special de sancționare, este lesne de înțeles că s-a dorit incriminarea unor comportamente ca fiind contravenții și nu doar împrejurări/circumstanțe de individualizare.

Ca atare, amenda în cuantum de 2.500 lei nu este dozată în mod corect prin raportare la pericolul social al faptei pentru care a fost sancționată petenta. Sancțiunea contravențională trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei pentru a cărei săvârșire a fost aplicată, iar natura și cuantumul acesteia nu trebuie stabilite decât prin raportare la acele împrejurările în funcție de care se poate aprecia în ce măsură valoarea socială ocrotită prin incriminarea contravenției a fost lezată.

Material selectat și redactat de avocat Adina Lincă.

Comments

comentarii