fbpx

Scandal între Ordinul Consilierilor Juridici și UNBR de la un proiect de lege inițiat de Cazanciuc și Fenechiu

Senatorii Robert Cazanciuc (PSD, fost ministru al Justiției) și Daniel Fenechiu (PNL, vicepreședinte UNBR) au inițiat un proiect de lege prin care se permite instituțiilor, fără restricții, să angajeze serviciile avocaților. Numai că Ordinul Consilierilor Juridici a reacționat vehement și se opune proiectului, iar UNBR a replicat astăzi că este ”o modificare reparatorie necesară”

Proiectul de lege: ”Lege pentru abrogarea articoiului I din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice intărirea disciplinei financiare de modificare completare a unor acte normative Parlaraentul Romaniei adopta prezenta lege;

Articol unic. – Articolul I din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice intarirea disciplinei financiare si de modificare s1 completare a unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1 nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 16/2013, cu modificarile ulterioare, se abrogă”

OUG 26/2012 prevede că: ”Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare.

În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea: (…)”

În 22 septembrie, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Extras din expunerea de motive: ”Considerând faptul că prevederea referitoare la simpla existenţă în structura organizatorică de personal propriu de specialitate juridică care conduce la interdicţia de a se achiziţiona serviciile juridice mai sus menţionate, fără a se face o precizare clară în ceea ce priveşte încadrarea sau nu a acestei persoane în structurile interne mai sus­menţionate, poate crea blocaje în activitatea unor astfel de unităţi angajatoare, fiind cunoscute în anii trecuţi situaţiile unor primării de exemplu de localităţi mici care nu aveau în structura de personal jurişti cu experienţă care să le poată asigura aceste servicii,

Fără a pune la îndoială profesionalismul şi expertiza consilierilor juridici sau juristconsulţilor, cum mai sunt cunoscuţi aceşti specialişti din instituţiile publice, considerăm faptul că în anumite momente activitatea acestora şi a structurilor organizatorice din care fac parte poate fi serios afectată în cazul apariţiei unor procese colective în care este reclamată respectiva instituţie, situaţie care, coroborată cu insuficienţa acestei scheme de personal, poate afecta şi alte atribuţii de bază ale acestora cum ar fi: atribuţii de avizare şi control privind legalitatea şi conformitatea ordinelor conducătorului instituţiei şi a altor documente stabilite de lege, sau de regulamentele interne şi de acesta; verifică şi avizează contractele şi actele aditionale, în care instituţia este parte, inclusiv contractele de muncă; verifică şi avizează deciziile de sancţionare disciplinară ş.a.,

Apreciem că .abrogarea acestor prevederi va crea posibilitatea ca în anumite speţe complexe, procese care necesită un volum mare de muncă şi de reprezentare, entităţile mai sus menţionate să poată apela la servicii specializate de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, cu firme mari de avocatură care dispun de resursele umane necesare, profesionale, cu experienţă în activitatea de reprezentare, cu avocaţi de o înaltă pregătire, specializaţi în diferitele domenii ale dreptului.

E bine cunoscut faptul că, în justiţia anilor noştri, specializarea pe domenii ale dreptului a început joace un rol important, ori la nivelul instituţiilor publice e imposibil ca unul sau doi salariaţi ai acestora- consilieri juridici să poată acoperi la un nivel corespunzător apărarea intereselor statului.

Pe de altă parte, la nivelul instituţiilor centrale, experienţa ne arată că există situaţii în care este nevoie de expertiza avocaţilor specializaţi, mai ales în contextul în care partenerii comerciali ai statului sau ai acestor instituţii beneficiază de expertiza juridică de înaltă valoare a unor mari case de avocatură.”, susține Fenechiu și Cazanciuc.

Comunicatul Ordinului Consilierilor Juridici din Romania, citat de Luju.ro:

”PROIECT DE LEGE INDREPTAT IMPOTRIVA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC SI A BUNEI GESTIONARI A BANULUI PUBLIC

ORDINULUI CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMANIA, organizatie reprezentativa a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, isi exprima nemultumirea si indignarea fata de un proiect de lege care pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare. Masura a fost necesara in momentul adoptarii, avand in vedere, printre altele, neregularitatile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totusi, prin exceptie, ordonanta de urgenta la care ne referim asigura autoritatilor si institutiilor publice posibilitatea de a achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Cu toate acestea, autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020

Ordinul Consilierilor Juridici din Romania considera ca aceasta propunere legislativa trebuie respinsa intrucat argumentele retinute de initiatori in expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, in contextul in care ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013.

Desi initiatorii sustin ca abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menita a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice.

Pe de alta parte, este clar ca initiatorii doresc sa elimine temeiul legal in baza caruia Curtea de Conturi a constatat in mai multe randuri, in cadrul controalelor efectuate, ca banul public a fost cheltuit nejustificat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achizitionarea de servicii juridice externe, in conditiile in care institutiile publice in cauza beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, ca si celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate si rupte de realitate. La nivelul mai multor autoritati si institutiilor publice din Romania exista, intr-adevar, deficit de personal specializat in domeniul juridic. Dar solutia rezolvarii acestei situatii nu este aceea a externalizarii serviciilor juridice in orice circumstanta, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci cresterea numarului consilierilor juridici care formeaza structurile/departamentele juridice din cadrul institutiilor si autoritatilor publice, precum si salarizare corespunzatoare a acestora, in concordanta cu importanta si complexitatea activitatii pe care o desfasoara.

Daca initiatorii proiectului de lege ar fi binevoit sa realizeze o analiza si un studiu de impact, ar fi putut constata ca extinderea si intarirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul institutiilor publice, prin cresterea numarului de consilieri juridici si diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezinta modalitati mult mai economice si mai eficiente, atat pentru desfasurarea activitatii juridice, cat si pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei. In acest moment, profesia de consilier juridic este reglementata de o lege lacunara si depasita, adoptata inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o reglementare care nu este adaptata actualelor conditii economice si sociale. In ciuda numeroaselor solicitari si demersuri pe care le-am realizat in ultimii 15 de ani pentru a moderniza aceasta lege si o alinia la cerintele pietei muncii, ne-am lovit de refuzul decidentilor ca de un zid. De aceea, consideram ca printre prioritatile parlamentarilor romani ar trebui sa se regaseasca, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si nu proiecte menite sa contribuie la risipirea banului public.

Mentionam ca propunerea legislativa cu privire la care intelegem sa ne exprimam protestul are in vedere abrogarea articolului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative” si este inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020, avandu-i ca initiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Catalin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.”, se arată în comunicatul semnat de presedintele Ordinul Consilierilor Juridici din Romania, Consilier juridic Valentin TRUTAN”

Poziția UNBR față de propunerea legislativă pentru abrogarea art. 1 din OUG 26/2012:

Uniunea Națională a Barourilor din România a luat act de comunicatul Ordinului Consilierilor Juridici din România față de propunerea legislativă pentru abrogarea art. 1 din OUG 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. Dispoziția prevede că autoritățile și instituțiile publice pot  achiziționa servicii juridice numai în  situații temeinic justificate, atunci când acestea nu pot fi asigurate de către juriștii angajați.

Considerăm că demersul legislativ reprezintă o modificare reparatorie necesară față de reglementarea din OUG 26/2012, vădit neconstituțională, prin care este îngrădit dreptul la avocat, garantat în art. 24 din Constituție.

Dispoziția din art. 1 a OUG 26/2020 încalcă dreptul fundamental al oricărei persoane fizice sau juridice de a fi apărată prin avocat. Inițiativa legislativă trebuie înțeleasă și acceptată ca o normalizare a situației de fapt și de drept prin aplicarea dispozițiilor constituționale.

În practică s-a dovedit că, de cele mai multe ori, complexitatea cauzelor juridice în care sunt implicate autoritățile și instituțiile publice impune echipe specializate de avocați și de juriști, cu multiple competențe. De aceea, considerăm că proiectul presupune colaborarea avocaților cu consilierii juridici și nicidecum un atac asupra acestora.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina