fbpx

Raport Consiliul UNBR: a crescut vulnerabilitatea avocaților și numărul celor condamnați definitiv

Raportul Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România pe 2014-2015, care va fi supus dezbaterii la Congresul  Avocaților, arată că vulnerabilitatea avocatului a crescut în contextul modificării legislaţiei penale”. De asemenea, numărul avocaților condamnați definitiv în 2014 este mai mare decât dublul numărului celor condamnați în 2013.

Raportul de activitate al Consiliului UNBR între Congresul Avocaților din 2014 și cel din 2015 care va avea loc în 6-7 iunie la București, va fi suspus dezbaterii pentru a fi aprobat. Din Consiliul UNBR fac parte și avocații clujeni Gidro Stanca, Mircea Pop și Mirel Ionescu. La Congresul Avocaților, Baroul Cluj va avea șase delegați pe lângă decan, care este membru de drept al Consiliului UNBR. Cei șase care au șanse să intre în Consiliu în urma votului îi puteți afla AICI.

Extras din Raportul Consiliului UNBR

”Apărarea „prestigiului profesiei de avocat” şi raportarea hotărârilor luate de organele profesiei la acest criteriu sunt esenţiale pentru dezvoltarea profesiei.

Chiar dacă acest criteriu a devenit enigmatic şi imprecis în unele decizii luate de consiliile barourilor, în special în domeniul „demnităţii profesionale”, deseori se reproşează afectarea prestigiului profesiei sau se promit demersuri pentru ridicarea prestigiului profesiei fie în activitatea organelor colective ale profesiei, fie în perioadele pre-electorale.

Organele centrale ale profesiei au subordonat deciziile luate intereselor Corpului profesional constituit din avocaţi cu pregătire juridică corespunzătoare modelului legal al avocatului cu o competenţă profesională bazată pe o experienţă minimă, legal ocrotită. În aceste condiţii prestigiul profesiei derivă din prestigiul membrilor profesiei, un adevăr banal care se sprijină pe el însuşi.

În spaţiul apărării prestigiului profesiei nu este loc de compromis. Organele profesiei nu pot transforma deciziile relative la afectarea prestigiului profesiei prin conduita unor avocaţi în elemente decorative, golite de conţinut. Abdicarea de la respectarea regulilor demnităţii profesionale, tratarea complice a situaţiilor de încălcare a secretului profesional – în condiţiile în care realitatea demonstrează că vulnerabilitatea avocatului a crescut în contextul modificării legislaţiei penale privind responsabilitatea acestuia pentru activitatea de consultanţă şi reprezentare -, interpretarea deformată a principiilor confraternităţii sau subordonarea deciziilor unor interese electorale produc prejudicii ireversibile încrederii în profesie.

Infiltrarea unor scopuri oculte în mesajul destinat publicului dat de organe ale profesiei în legătură cu problema „prestigiului profesiei de avocat” sau în legătură cu alte valori ale profesiei, ori distorsionarea limitelor competenţelor legale ale organelor profesiei sunt periculoase. Vocaţia fundamentală şi imanentă a organelor profesiei de a apăra prestigiul profesiei exclude orice concesie determinată fie de considerente de grup, fie de apartenenţa la „reţele invizibile”, fie de interese personale.

Din aceste raţiuni, organele profesiei de la nivel central au acţionat cu prioritate pentru însănătoşirea pe bază de lege a mediului public în care îşi desfăşoară activitatea avocaţii şi au respins speculaţii ieftine, emoţionale şi, deci, efemere, privind situaţia profesiei de avocat.

În perioada analizată, activitatea de combatere a corupţiei a vizat şi avocaţii. Potrivit Raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014, pe baza actelor de sesizare a instanţelor, efectuate de Direcţia Naţionale Anticorupţie în anul 2014 au fost condamnaţi definitiv 27 de avocaţi, faţă de 12 avocaţi în anul 2013. Sunt condamnaţi la sfârşitul anului 2014, prin hotărâri nedefinitive încă 9 avocaţi. Din cei 27 avocaţi condamnaţi definitiv, 10 au beneficiat de procedura simplificată de judecată. Din acelaşi raport rezultă că în anul 2014 au fost trimişi în judecată 25 avocaţi, comparativ cu 19 avocaţi în anul 2013. Pedepsele definitive aplicate avocaţilor au fost închisoarea cu executare în detenţie pentru 12 inculpaţi şi închisoarea cu suspendare condiţionată sau supraveghere pentru 15 inculpaţi.

Aceeaşi situaţie este reprodusă în Raportul de activitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza actelor de sesizare a instanţelor formulate de procurori ai parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Au fost comunicate la U.N.B.R. 26 de decizii prin care s-a constatat nedemnitatea avocaţilor condamnaţi şi s-a dispus radierea acestora din Tabloul Avocaţilor. Un avocat din Baroul Bihor, 2 avocaţi din Baroul Arad, un avocat din Baroul Bacău, un avocat din Baroul Cluj, un avocat din Baroul Giurgiu, un avocat din Baroul Dolj, 19 avocaţi din Baroul Bucureşti. Sunt în curs de clarificare contestaţii formulate în legătură cu unele dintre aceste decizii.

Din evidenţele U.N.B.R., pe baza situaţiilor comunicate de către barouri, rezultă că în perioada 2011 – 2015 au fost excluşi pentru nedemnitate ca urmare a unor condamnări definitive la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea unor infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei sau au fost supuşi procedurii de verificare a demnităţii profesionale pentru acest motiv 87 avocaţi.

Nu s-au transmis la U.N.B.R. situaţiile privind verificarea nedemnităţii profesionale pentru cei pentru care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească că au săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în special în situaţia constatării calităţii de colaborator al Securităţii.”

Raportul complet

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina