Acasă » SPECIALIȘTI » Practician în insolvență despre OUG de modificare a Legii nr. 85/2014: ”va conduce la un val de falimente”

Practician în insolvență despre OUG de modificare a Legii nr. 85/2014: ”va conduce la un val de falimente”

Claudiu Balog, practician coordonator la RTZ & Partners SPRL – filiala București, a scris pentru Clujust.ro observații față de propunerile de modificare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență:

Având în vedere că:

La data de 12 Septembrie 2018, în spațiul public a apărut un draft al unei Ordonanțe de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență; Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală);

Am analizat cu mare interes modificările propuse, modalitatea nefericită în care aceste modificări ar urma să intre în vigoare dar și reacția organismelor de specialitate, inclusiv a UNPIR, care și-au manifestat în mod neechivoc îngrijorarea față de impactul negativ pe care unele dintre propunerile de modificare a actelor normative menționate îl va produce mediul de afaceri.

Pentru aceste motive aducem următoarele observații preliminare modificărilor propuse și modalității în care aceste modificări ar urma să intre în vigoare:

Dintru început am remarcat modalitatea neconstituțională prin care se tinde la modificarea unei legislații considerată de Banca Mondială ca fiind una dintre cele mai moderne din Europa. O încercare de modificare similară a legii insolvenței, prin ordonanță de urgență, a fost deja declarată neconstituțională în anul 2013 când Curtea Constituțională a subliniat că pentru un astfel de demers trebuie îndeplinite în prealabil, cumulativ, ce puțin următoarele condiții: (i) existența unei situații extraordinare, (ii) reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, precum și (iii) urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței, cerințe care nu sunt îndeplinite în nici un caz în cazul de față.

Mai remarcăm că se pleacă de la premisa falsă că insolvența este o modalitate de fraudare a bugetului de stat, în condițiile în care, dimpotrivă, insolvența este și trebuie să rămână o procedură legală prin care debitorul aflat în dificultate financiară încearcă (conform deciziilor de oportunitate adoptate de către creditori, sub supravegherea practicianului în insolvență și sub controlul de legalitate exercitat de judecătorul sindic) în primul rând redresarea sa prin eficientizarea activităţii, cu scopul achitării pasivului (inclusiv către bugetul de stat) la un nivel superior celui realizabil prin faliment.

Este foarte important de reținut că actuala reglementare are mecanisme extrem de clare și eficiente pentru tragerea la răspundere a celor care, anterior deschiderii procedurii de insolvență, au întreprins acte sau operațiuni menite să fraudeze interesele creditorilor dar și pentru tragerea la răspundere a celor care au contribuit la starea de insolvență a debitorului. În mod cu totul surprinzător, nici una dintre modificările propuse nu par să aibă în vedere o eventuală îmbunătățire sau eficientizare a acestor mecanisme aflate la îndemâna creditorilor sau a practicianului în insolvență. În aceste condiții, scurta expunere de motive din preambulul Ordonanței de Urgență pare să fie străină de modificările efectiv propuse.

Este nefiresc ca procedura eminamente concursuală, egalitară și unitară să fie modificată prin noul proiect doar în sensul favorizării absolute a creditorului bugetar, când modificările similare din actuala reglementare s-au dovedit a fi ineficiente. Astfel deși în actuala reglementare creditorul bugetar este oricum favorizat față de ceilalți participanți la procedură observăm în continuare situații în care:

  • creditorul bugetar ratează nejustificat înscrierea la masa credală, deși este notificat obligatoriu anterior înregistrării cererii de deschidere a procedurii și are un termen suplimentar de 60 de zile față de restul creditorilor.
  • creditorul bugetar prorogă la nesfârșit decizii vitale și urgente pe care ar trebui să le ia în procedură din cauza imposibilității obținerilor avizelor interne necesare.
  • creditorul bugetar nu rectifică fișa pe plătitor conform prevederilor legale din materia insolvenței ce reglementează ordinea de distribuire a sumelor.
  • creditorul bugetar nu reușește să aplice prevederile benefice privind testul creditorului privat.

Actul normativ, în forma propusă a fi aprobată va conduce la un val de falimente și omite în mod nepermis studiile de specialitate care demonstrează că o procedură de reorganizare este imperios necesar să fie declanşată ori de câte ori există şanse reale ca prin implementarea planului de reorganizare să se obţină un procent mai ridicat de achitare a creanţelor debitoarei decât în cazul procedurii de lichidare. Astfel, menținerea în circuitul economic a societății în dificultate financiară are efecte benefice inclusiv la nivel macro – economic, prin păstrarea locurilor de muncă și neaccesarea fondurilor de stat necesare acordării ajutorului de şomaj pentru disponibilizaţi, plata de contribuții și impozite la bugetul de stat și menținerea sau crearea unor parteneriate cu alte societăți comerciale.

Într-un final, având încredere că într-adevăr se încearcă o eficientizare a recuperării creanțelor în cadrul procedurilor de insolvență, suntem convinși că nici o modificare a legii insolvenței nu va intra în vigoare decât după o consultare prealabilă și efectivă a asociaților profesionale relevante. Doar după o asemenea consultare se vor putea aduce modificări pertinente și eficiente legislației insolvenței, iar principalul obiectiv al legiuitorului, ce va conduce automat la eficientizarea recuperării creanțelor, ar trebui să fie armonizarea interferenței legilor speciale și europene cu procedura insolvenței. În caz contrar, este foarte posibil să asistăm din nou la o corecție aplicată de Curtea Constituțională unor încercări de modificare a legislației fără urmarea pașilor firești, necesari și reglementați imperativ.

Claudiu Balog, Practician Coordonator la RTZ & Partners SPRL – filiala București

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina