Acasă » INTERVIURI » O privire în Comisia de control SRI cu deputatul clujean Horia Nasra, implicat în modificarea legii contra terorismului

O privire în Comisia de control SRI cu deputatul clujean Horia Nasra, implicat în modificarea legii contra terorismului

După circa 9 luni de la începutul mandatului de deputat, Clujust.ro i-a luat un interviu lui Horia Nasra, în vârstă de 33 de ani, președinte PSD Cluj. Acesta este membru în Comisia de control SRI, care a început anul în forță după dezvăluirile lui Sebastian Ghiță și are de lucru acum după cele ale fostului colonei SRI, Daniel Dragomir.

CLUJUST: Cum este pentru un tânăr ca dvs. să participați la procesul legislativ din România?

Horia Nasra: Este onorant să fii deputat al Republicii, însă este și o mare responsabilitate în contextul în care în ultimii ani imaginea Parlamentului a fost puternic afectată, dar și pentru că este un mandat istoric având în vedere două evenimente importante pentru România: Centenarul, anul viitor și preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019.

De asemenea, există o mare presiune din partea societății ca actualii parlamentari să gândească și să pună în aplicare un proiect de țară pe două-trei generații, iar pentru aceasta este nevoie, bineînțeles, de muncă, seriozitatea și determinare, caracteristici pe care le regăsesc la mulți colegi, indiferent de partid.

Faceți parte din Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Ați prins chiar la începutul anului o perioadă agitată cu audieri (Coldea, Ponta, Hellvig) despre scandalul iscat de Sebastian Ghiță. Cum a fost?

A fost un început de an interesant prin prisma faptului că, exceptând doi colegi, pentru cei mai mulți dintre noi a fost un debut, fără prolog, pe care l-am gestionat destul de bine. Ne-am maturizat și responsabilizat mai repede decât credeam.

Chiar dacă pentru presă subiectele au fost atractive, audierile au fost tratate profesionist, iar comunicarea rezultatelor acestora a făcut bine tuturor: comisiei, serviciului și în primul rând opinie publice.

Ați aflat secrete ale țării în această comisie?

Toate discuțiile, audierile, studierea unor documente sunt bine reglementate și focusate în jurul subiectelor zilei. A fi membru în această comisie implică o muncă de documentare și poate ore de audieri. La intrarea în Comisie se depune un jurământ, în plenul reunit, prin care ne obligăm să păstrăm secretul asupra documentelor, datelor și informațiilor de care luăm cunoștință în exercitarea atribuțiilor, atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia.

De-a lungul timpului, membrii comisiei au fost considerați „oamenii sistemului”, activitatea comisiei fiind una destul de discretă. Cum vă evaluați activitatea de până acum și cum vă caracterizați colegii?

Respectăm legea și jurământul depus, nu sunt părerolog și nu comentez legendele trecutului, cât despre prezent, ceea ce știu este că atât subsemnatul, cât și colegii mei, am jurat pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei securități și că nu facem parte din cadrele Serviciului Român de Informații sau ale altor servicii secrete de informații.

Ar fi subiectiv să dau o notă Comisiei având în vedere că sunt unul dintre membri acesteia, însă multe voci din spațiul public ne-au apreciat activitatea.

Plenul celor două Camere a aprobat, în aprilie, modificările aduse Hotărârii 30/1993, privind funcționarea Comisiei de control al SRI, care va avea noi puteri, precum inițierea proiectelor de lege, verificarea respectării de către Serviciu a drepturilor și libertăților cetățenilor. De ce acum ați hotărât aceste modificări la Hotărâre și la Regulament? Ați studiat practica europeană în domeniu?

Majoritatea modificărilor s-au centrat în jurul unui control mai precis și actual asupra Serviciului Român de Informaţii, având în vedere că Hotărârea Parlamentului în baza căreia opera nu a mai fost actualizată din 1993.

O prerogativă necesară pe care am introdus-o a fost cea privind posibilitatea iniţierii proiectelor de lege în domeniul securităţii naţionale, ceea ce nu era posibilă în prezent, precum şi avizarea proiectelor ce vizează sfera de activitate a SRI, apoi au fost adăugate noi precizări cu privire la modul în care sunt audiaţi angajaţii şi reprezentanţii SRI. Nu în ultimul rând s-a stabilit ca în atribuțiile Comisiei să intre și apărarea onoarei și demnității cadrelor instituției lezate de afirmații sau acțiuni prin care se nasc suspiciuni asupra integrității lor morale.

Datorită sistemelor constituționale diferite și a situației specifice din fiecare stat, nu se poate crea un model unic privind controlul serviciilor de informații, însă am studiat practica europeană în domeniu, inclusiv istoricul updatărilor actelor normative prin care funcționează structuri asemănătoare.

În Germania, de exemplu, conform Constituției, activitatea de informații constituie o activitate la care cooperează Federația și landurile, modalitățile de cooperare fiind stabilite prin legea federală. În cadrul Bundestagului delegația parlamentară pentru controlul ativității a trei servicii federale de informații (Oficiul Federal pentru Protecția Consituției, Oficiul de Protectie Militară și Serviciul Federal de Informații) funcționează după o lege din 1978 care a fost modificată în mai multe rânduri, reglementarea din 1999 extinzându-I puterile de control, prin obținerea dreptului de control asupra documentelor și dreptul de control la fața locului, precum și posibilitatea de a audia personalul serviciilor de informații și de a însărcina experți independent, care, în numele său, să efectueze anchete punctuale.

În ce fază este proiectul de modificare a Legii privind combatarea terorismului nr.535/2004?

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului  a fost înregistrată la Camera Deputaţilor pentru dezbatere, am primit aviz de la Consiliul Legislativ, urmează un aviz de la Guvernul României. După ce va trece de Camera Deputaților, ajunge în Senat, camera decizională în acest domeniu.

De ce trebuie modificată? Care sunt principalele îmbunătățiri și cum v-ați implicat în acest proiect?

Legea trebuia adusă la situația internațională a formelor terorismului de astăzi, a măsurilor de contraterorism și antiterrorism, în condiţiile în care legea este din 2004 şi s-a urmărit punerea în acord cu o decizie cadru a Parlamentului European şi a Consiliului.

Am urmărit actualizarea conceptului de terorism, responsabilizarea statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii produse de măsurile întreprinse de autorităţile publice ce au responsabilităţi în gestionarea crizei teroriste, actualizarea responsabilităţii ce revin autorităţilor şi persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat şi incriminarea în mod expres a unor fapte cum sunt participarea într-o asociere, într-un grup în scopul comiterii de acte teroriste.

PSD l-a nominalizat președinte al comisiei pe Claudiu Manda în locul fostului ministru Adrian Țuțuianu, politician vizibil în primele șase luni ale anului. Cum evaluați schimbarea și în ce relații sunteți cu cei doi?

Sunt două persoane mature cu o serioasă experiență politică și de viață, care au primit o misiune grea, aceea de a fi nu doar președinți ci și comunicatori ai comisiei. Domnul Țuțuianu s-a descurcat onorabil în comisie și sunt convins că puterea de muncă și experiența îl vor însoți și pe domnul Manda în acest mandat.

Următoarele zile veți fi prinși din nou cu dezvăluirile colonelului Dragomir și videoconferința cu Sebastian Ghiță. Cât de mult credeți că mișcă aceste dezvăluiri societatea românească și cât afectează imaginea SRI?

Este o situație sensibilă în general, însă cu siguranță că vom fi vigilenți atât în privința obținerii adevărului, cât și în apărarea instituției, a acelor angajați care zi de zi își îndeplinesc cu profesionalism sarcinile.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!