Acasă » PROCESE » Moment istoric: DNA Cluj și-a retras acuzații în procesul lui Călin Mitică ș.a. Dosarul se destramă bucată cu bucată
Procuror Ciumarnean

Moment istoric: DNA Cluj și-a retras acuzații în procesul lui Călin Mitică ș.a. Dosarul se destramă bucată cu bucată

DNA Cluj și-a retras acuzațiile de spălare de bani și complicitate la spălare de bani în procesul milionarului Călin Mitică și a altor persoane. Dosarul se destramă de la un terman la altul. Mitică a dat o nouă declarație în care a demontat alte acuzații și urmează discutarea excluderii interceptărilor realizate de SRI

La termenul din 11 octombrie, patronul Transferoviar și Remarul 16 Februarie, Călin Mitică, a dat o nouă declarație la Tribunalul Cluj. Acesta a arătat că societatea lui a executat silit, în urma unui proces civil câștigat, pentru 80.o00 lei, firma Tevpag, despre care procurorii susțin că ar fi avut o relație contractuală fictivă. Mitică a precizat că nu mai participă la licitații unde vin firmele Reloc Craiova și VFU Pașcani. ”În împrejurări similare, doar eu sunt trimis în judecată”, a spus Mitică, cu referire că Reloc și VFU nu au fost trimise în judecată nici în ziua de azi. Avocatul Călin Budișan a completat cu faptul că VFU a și câștigat licitație în defavoarea companiei clujene, care este pusă sub acuzare. În ce tară trăim? Din 2015 mă implic total in companie. Vor să o scoată de pe piață”, a afirmat milionarul clujean.

După declarația acestuia, a venit surpriza din partea procurorului DNA Cluj, Daniel Ciumărnean, care a și realizat rechizitoriul. Acesta a înaintat cerere de schimbare a încadrării juridice, care în fapt este o renunțare la două acuzații, însă juridic nu putea să o numească renunțare, procesul fiind pe rol.

”Având în vedere motivarea Deciziei Curții Constituționale nr.418 din 19 iunie 2018, paragrafele nr.25 și nr.26, formulăm prezenta cerere de schimbare a încadrării juridice”, se arată în documentul DNA Cluj.

Pagrafele citate din decizia CCR:

  1. ”Analizând dispozițiile art.29 alin.(1) din Legea nr.656/2002, Curtea constată că varianta normativă prevăzută la alin.(1) lit.a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul ajutării persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin.(1) lit.b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; iar varianta infracțională prevăzută la alin.(1) lit.c) din aceeași lege constă în dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.
  2. Dacă primele două modalități normative, reglementate la art.29 alin.(1) lit.a) și b) din Legea nr.656/2002, corespund scopului reglementării infracțiunilor de spălare a banilor, acela de combatere a acțiunilor de ascundere și disimulare a provenienței unor bunuri care provin din săvârșirea de infracțiuni, cea de-a treia variantă normativă, prevăzută la art. 29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002, constând în dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, nu vizează, în mod direct, scopul ascunderii provenienței bunurilor despre care autorul infracțiunii cunoaște că provin din săvârșirea de infracțiuni. De asemenea, analiza acelorași modalități normative conduce la concluzia că faptele de schimbare sau transfer de bunuri și cele de ascundere sau disimulare sunt fapte care, prin natura lor, sunt comise ulterior infracțiunilor din care provin bunurile ce constituie obiectul material al infracțiunii de spălare a banilor, fiind, prin urmare, întotdeauna acțiuni distincte de cele care formează elementul material al infracțiunii predicat. Aceste acțiuni pot fi săvârșite de același subiect activ sau de un subiect activ diferit de cel al infracțiunii predicat. Prin urmare, o asemenea reglementare, în privința elementului material al infracțiunii, nu ridică probleme din perspectiva respectării dispozițiilor art.1 alin.(5) și art.23 alin.(12) din Constituție.”

Potrivit cererii DNA Cluj, ”având in vedere interpretarea dată de Curtea Constituţională conţinutului art. 29 alin. 1 tit, a din Legea nr, 656/2002 (în sensul că faptele de schimbare sau transfer de bunuri sunt fapte care, prin natura lor, sunt comise ulterior infracţiunilor din care provin bunurile ce constituie obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor, fiind, prin urmare, întotdeauna, acţiuni distincte de cele care formează elementul material al infractiunii predicat), apreciem că se impune schimbarea încadrăril juridice faţă de inculpaţii Călin Mitică, Bărbăcuţi Dumitru, Gavriş Teodor Alexandru, persoana juridică SC REMARUL 16 FEBRUARIE SA Cluj Napoca, Ştefan Adriian, Seceleanu Laurenţiu, Andrei Ştefan Florin şi Seceleanu Liliana Luţa, în sensul de a nu mai fi reţinute in noua încadrare juridică infracțiunile de spălare de bani în formă continuată sau complicitate la spălare de bani în formă continuată.

Astfel, în noua incadrare juridică se va reţine că remiterea şi primirea repetată de mită (în modalităţile disimulate descrise anterior) realizează doar elementele constitutive ale infracţiunilor de corupţie descrise în rechizitoriu, aceste conduite neputând fi sancţionate distinct şi prin aplicarea prevederilor art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002.

Prin Decizia nr. 250/2019, Curtea Constituţională a dispus admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Dochiţa intr-un dosar al Tribunatului Suceava – Secţia penală şi a constatat că dispozițiile art, 377 alin.4 teza întâi şi art. 386 alin, 1 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotkâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.

Profesorul Gheorghiță Mateuț, care îl apără pe Mitică împreună cu avocatul Budișan și colaboratorii lor, a spus în sala de judecată, după ce procurorul Ciumărnean și-a susținut cererea: ”Domnul procuror, pe care il apreciez, face o cerere inedită in favoarea inculpatului. Acuzatorul renunta la una din acuzații”. Și avocatul Milu Timoce a precizat că e o chestiune inedită, intrând într-un dialog didactic cu procurorul despre concurs real și ideal de infracțiuni. 

Judecătoarea Georgiana Fărcaș-Hîngan a admis cererea, precizând că este compatibil mecanismul schimbărij încadrării din două infractiuni în una singură. Urmează că instanța să motiveze încheierea de ședință prin care a admis cererea DNA, despre care Mateuț spune că va fi una istorică.

Mateuț a vorbit și despre separatia funcțiilor judiciare de functiile procesuale, precizând că procurorul DNA Daniel Ciumărnean ar trebui să constituie un model pentru toti procurorii.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns