fbpx

Judecător: Poliția Locală Cluj-Napoca impune polițiștilor locali încheierea unui anumit număr de procese-verbale de contravenții

Litigiul de muncă în care un polițist local a dat în judecată Poliția Locală Cluj-Napoca, fiind nemuțumit de calificativul primit pe anul 2018, a scos la iveală un sistem de evaluare bazat pe numărul de amenzi aplicate, care l-a șocat până și pe judecătorul cauzei, după cum se poate vedea în motivarea sentinței.

Prin raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de execuție, aferent anului 2018 , polițistul local C.H.S a fost notat cu nota 3,55, fiindu-i acordat calificativul „bine”.

Nemulțumit, polițistul local a dat în judecată Direcția Poliția Locală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca la Tribunalul Cluj, cerând anularea rezultatului evaluării, cu consecința reevaluării sale.

Prin Sentința civilă nr. 261/2020 de la Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, instanța a apreciat cererea de chemare în judecată întemeiată și a obligat instituția la reevaluarea reclamantului pentru considerentele de mai jos. Sentința nu este definitivă, dar aspectele privind norma de amenzi pe care trebuia să o îndeplinească polițistul local apar chiar în întâmpinarea municipiului Cluj-Napoca și sunt preluate în motivarea judecătorului:    

”În ceea ce privește obiectivele din perioada evaluată, analizând cuprinsul raportului de evaluare , instanța constată că obiectivele avute în vedere la evaluare se regăsesc în fișa postului , fiind reluat efectiv conținutul acestora. Cu toate acestea, instanța constată că, în fapt, evaluarea a avut în vedere și alte criterii care nu se regăseau în fișa postului , astfel :

► Obiectivului nr. 1 din raport îi corespunde pct. 1 din fișa de evaluare . În aceste sens, se poate observa că, reclamantului i-a fost acordată nota 3 (nota 5 fiind nota maximă), reținându-se că a realizat obiectivul în proporție de 60%, fără nicio altă referire suplimentară.

Doar în cuprinsul întâmpinării , pârâtul (Direcția Generală Poliția Locală Cluj-Napoca – n.red) a arătat că, reclamantul a fost depunctat, întrucât a aplicat doar un număr de 16 sancțiuni contravenționale (cu 39 sancțiuni contravenționale sub media celor aplicate la Legea nr. 61/1991 la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1, media fiind de 55 de procese-verbale întocmite). Instanța constată că la evaluarea reclamantului, pârâtul a avut în vedere criterii suplimentare, care nu au fost precizate în fișa postului sub nicio formă , nici măcar sub aspect determinabil. Astfel se constată că obiectivele individuale nu au fost cuantificabile ( art. 111 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 611/2008 ), în condițiile în care în fișa postului nu i s-a impus reclamantului „ întocmirea unui număr de procese-verbale peste media celor încheiate la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1 ” conform celor avute în vedere la evaluare, ci doar „constatarea de contravenții” ori reclamantul a constatat contravenții, într-un număr de 16 pocese-verbale. Așadar se constată că, evaluarea a avut în vedere rezultate neindicate în fișa postului și fără menționarea algoritmului după care urmează a fi stabilită nota prin raportare la media proceselor-verbale care i se impun a fi întocmite pe parcursul anului, reclamantul fiind vătămat prin lipsa de previzibilitate a unor asemenea criterii .

Instanța constată că, practic, pârâtul impune polițiștilor locali încheierea unui anumit număr de procese-verbale de contravenții, ceea ce poate ridica semne de întrebare cu privire la scopul urmărit.  În acest fel se poate ajunge în situația ca un polițist local să fie determinat să încheie procese-verbal de contravenții peste medie, fără a mai conta dacă acestea sunt legale sau temeinice, doar pentru a evita depunctarea la evaluare, ceea ce nu poate fi acceptat.

Suplimentar, pârâtul nici nu a făcut dovada numărului de procese-verbale încheiate de reclamant și nici a mediei proceselor-verbale încheiate la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1, conform art. 272 C.muncii, cifrele prezentate fiind astfel nedovedite.

► Obiectivului nr. 2 din raport îi corespunde pct. 14 din fișa de evaluare . În aceste sens, se poate observa că, reclamantului i-a fost acordată nota 4,5 (nota 5 fiind nota maximă), reținându-se că a realizat obiectivul în proporție de 90%, fără nicio altă referire suplimentară.

Nici în cuprinsul întâmpinării , pârâtul nu a precizat motivul pentru care reclamantul a fost depunctat.

► Obiectivului nr. 3 din raport îi corespunde pct. 16 din fișa de evaluare (f. 51). În aceste sens, se poate observa că, reclamantului i-a fost acordată nota 3 (nota 5 fiind nota maximă), reținându-se că a realizat obiectivul în proporție de 60%, fără nicio altă referire suplimentară.

Doar în cuprinsul întâmpinării , pârâtul a arătat că, reclamantul a fost depunctat, întrucât a aplicat doar o sancțiune contravențională (media fiind de 7 sancțiuni aplicate) și nici nu a depistat nicio faptă de distrugere sau infracțiune flagrantă.

La fel ca și în cazul obiectivului nr. 1, considerentele fiind valabile și de această dată, instanța constată că la evaluarea reclamantului, pârâtul a avut în vedere criterii suplimentare, care nu au fost precizate în fișa postului sub nicio formă , nici măcar sub aspect determinabil, în condițiile în care în fișa postului nu i s-a impus reclamantului „ întocmirea unui număr de procese-verbale peste media celor încheiate la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1 ” conform celor avute în vedere la evaluare, ci doar „constatarea de contravenții” ori reclamantul a constatat contravenții conform celor indicate de pârât. Nici de această dată, pârâtul nu a făcut dovada numărului de procese-verbale încheiate de reclamant și nici a mediei proceselor-verbale încheiate la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1, conform art. 272 C.muncii, cifrele prezentate fiind astfel nedovedite.

Suplimentar, raportat la mențiunea din cuprinsul întâmpinării în sensul că „ nu a depistat nicio faptă de natura celor de mai sus (distrugeri) respectiv nicio infracțiune flagrantă descoperită ”, instanța constată că pârâtul a impus reclamantului o obligație nerealistă ( art. 111 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 611/2008 ) în condițiile în care se pleacă de la premisa că este absolut necesar să existe distrugeri sau să se săvârșească infracțiuni, fără ca în prealabil să se fi făcut dovada unor asemenea fapte de distrugere sau măcar sesizări cu privire la obiectivele fixate, pentru a se putea concluziona inactivitatea reclamantului, care nici de această dată nu avea menționat în fișa postului depistarea unui număr de X distrugeri sau a infracțiunilor flagrante ci doar „ prevenirea distrugerilor …. ” (pct. 16 din fișa postului (f. 51).

Obiectivului nr. 4 din raport îi corespunde pct. 17 din fișa de evaluare . În aceste sens, se poate observa că, reclamantului i-a fost acordată nota 2 (nota 5 fiind nota maximă), reținându-se că a realizat obiectivul în proporție de 40%, fără nicio altă referire suplimentară.

Doar în cuprinsul întâmpinării , pârâtul a arătat că, reclamantul a fost depunctat, întrucât a aplicat doar un număr de 205 sancțiuni contravenționale (cu 55 sancțiuni contravenționale sub media celor aplicate la Legea nr. 61/1991 la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1, media fiind de 260 de procese-verbale întocmite).

La fel ca și în cazul obiectivului nr. 1 și 3, situația fiind similară, pârâtul a avut în vedere criterii suplimentare, care nu au fost precizate în fișa postului sub nicio formă , nici măcar sub aspect determinabil, în condițiile în care în fișa postului nu i s-a impus reclamantului „ întocmirea unui număr de procese-verbale peste media celor încheiate la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1 ” conform celor avute în vedere la evaluare, ci doar „constatarea de contravenții” ori reclamantul a constatat contravenții conform celor indicate de pârât. Nici de această dată, pârâtul nu a făcut dovada numărului de procese-verbale încheiate de reclamant și nici a mediei proceselor-verbale încheiate la nivelul Biroului Ordine Publică – Zona 1, conform art. 272 C.muncii, cifrele prezentate fiind astfel nedovedite.

Suplimentar, se constată indicarea unui algoritm după care a fost stabilită nota reclamantului prin raportare la media proceselor-verbale întocmite, fără ca acest algoritm să se regăsească în fișa postului și implicit cunoscut de reclamant.

Obiectivului nr. 5 din raport îi corespunde pct. 19 din fișa de evaluare (f. 51). În aceste sens, se poate observa că, reclamantului i-a fost acordată nota 3 (nota 5 fiind nota maximă), reținându-se că a realizat obiectivul în proporție de 60%, fără nicio altă referire suplimentară.

Doar în cuprinsul întâmpinării (f. 41), pârâtul a arătat că, reclamantul a fost depunctat, întrucât nu a aplicat sancțiuni contravenționale la HCL nr. 422/1999 (cerșetorie), respectiv nu a confiscat nicio sumă de bani de la această categorie.

Situația este similară cu cea prezentată la obiectivul nr. 3, pârâtul impunând reclamantului o obligație nerealistă (art. 111 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 611/2008) în condițiile în care se pleacă de la premisa că este absolut necesar să existe fapte prevăzute de HCL nr. 422/1999 precum și a unor sume de bani în măsura descoperirii unor asemenea persoane, fără ca în prealabil să se fi făcut dovada unor asemenea fapte de cerșetorie sau măcar sesizări în acest sens, pentru a se putea concluziona inactivitatea reclamantului, care nici de această dată nu avea menționat în fișa postului depistarea unui număr de X fapte de cerșetorie sau confiscarea unor sume de bani. Ori depistarea cerșetorilor nu presupune automat că respectivele persoane dețin sume de bani asupra lor, pentru a fi confiscate.”, se arată în motivare.


 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina