Mulți avocați din Transilvania și Banat au avut un rol important în înfăptuirea Unirii din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia. Avocații clujeni delegați la Marea Adunare Națională îi regăsim în cartea ”Avocații și Marea Unire”, scrisă de istoricul albaiulian Liviu Zgârciu, publicată recent la editura Hamangiu, cu sprijinul Uniunii Naționale a Barourilor din România, Baroul Alba și Baroul Hunedoara.

”La finele Primului Război Mondial, pe fondul destrămării Imperiului Țarist și al Imperiului Austro-Ungar, s-au creat premisele pentru ca românii din Transilvania, Basarabia și Bucovina de Nord să-și hotărască propriul destin, se se unească la patria mamă – România. Personalități politice, culturale și religioase ale românilor, reunite în Consiliul Național Român Central, au hotărât convocarea ”Marii Adunări Naționale a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” la Alba Iulia în data de 1 decembrie 1918.

Participarea delegaților s-a făcut în baza unui Regulament de alegere pe circumscripții electorale, la adunare fiind invitați să participe reprezentanții tuturor categoriilor sociale românești. Iar delegații aleși urmau să prezinte mandatele (credenționale, împuterniciri, plenipotențe) semnate de președintele și secretarul adunării elective și de cel puțin două persoane de încredere din cadrul obștii locale.

Un rol important în organizarea adunărilor elective l-au avut avocații, preoții și dascălii din circumscripțiile electorale. Mulți avocați au fost aleși delegați la Marea Adunare Națională din Alba Iulia, personalități care au contribuit la elaborarea Documentelor Unirii și care sunt evocați în prezenta carte. Delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au hotărâr unirea cu țara mamă, iar cei peste 100.000 de participanți și-au exprimat adeziunea care izvora din adâncul a milioane de inimi ale românilor pe care i-au reprezentat.

Din Marele Sfat Național ales de Adunarea Națională au făcut parte mulți avocați, parte din ei îndeplinind după Marea Unire funcții de primari ai orașelor sau de prefecți ai județelor. La Alba Iulia, primul primar al orașului a fost avocatul Camil Velican, iar primul prefect al județului a fost avocatul Ioan Pop. După recunoașterea internațională a Marii Uniri, mulți avocați au ajuns deputați în Parlamentul României, miniștri, secretari de stat .

După instaurarea regimului comunist în România, unii avocați au fost arestați și condamnați la pedepse cu închisoarea, stingându-se din viață în temnițele comuniste. (…)

Este de datoria noastră să nu lăsăm să se aștearnă praful uitării peste faptele și jertfa avocaților unioniști sau luptători pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului!”, spun decanul Baroului Alba, avocatul Ioan Rus și decanul Baroului Hunedoara, avocatul Ioan Sorin Cristian în prefața cărții.

Avocații clujeni delegați la Marea Unire

Dr. Ioan Boca – delegat al Cercului Electoral Dej. Născut în 1879 la Gherla. Avocat la Dej, Bistrița și Aiud. A fost deputat de Dej în Parlament în 1921 și 1926. Șeful Baroului de avocați din Dej (1923), vicepreședinte al Camerei de agricultură Someș (1925). A decedat la Dej în 1934.

Dr. Augustin Bordea – Delegat al cercului electoral I Cluj

Dr. Nicodim Cristea – delegat al Cercului Electoral II Cluj. Membru în Comitetul Executiv al Senatului Național Român din Ardeal, înființat la Cluj de Amos Frâncu.

Dr. Amos Frâncu – Delegat al Cercului Electoral II Cluj. Născut la Baia de Criș (jud. Hunedoara) în 28 ianurie 1866. Descendent al unuia dintre tribunii lui Avram Iancu, a fost toată viața un apărător al moților. După trecerea examenului de cenzură și un an de stagiu la Budapeste, se mută la Sibiu, unde își deschide birou de avocat. În 1900 se stabilește la Cluj, unde ajunge unul dintre marii avocați ai Ardealului. S-a făcut remarca în procesul Memorandumului de la 1894, când l-a apărat pe liderul Partidului Național Român, dr. Ioan Rațiu. Deși era cel mai tânăr ca vârstă, el a condus întreaga apărare colectivă a memorandiștilor, puși sub acuzare pentru că au îndrăznit să publice în presa internațională un document prin care denunțau oprimarea națională a românilor ardeleni. La 28 octombrie 1918, a lansat de la Cluj manifestul ”Moților, fraților!”. La 3 noiembrie 1918 a fost ales în fruntea Senatului Națiunii Române, instituție care își va înceta activitatea la 16 noiembrie 1918, când este înlocuită cu C.N.R Cluj. În iulie 1919, este ales președinte al reorganizatului Barou Cluj. Din punct de vedere politic, a făcut parte din P.N.R, Partidul Poporului, iar din 1921 se înscrie în P.N.L, mutându-se la București. În 1928, revine la Cluj, unde își continuă activitatea avocațială, continuând să-i apere pe moți. Astfel, între anii 1929-1930, îi apără pe moții comunei Răchițele și pe cei ai celor 11 sate de sub muntele Vlădeasa în procesul cu Nicolae Banffy. Cei din urmă 14 ani ai vieții Amos Frâncu și i-a închinat exclusiv operei de ajutorare a acestor dezmoșteniți ai sorții, în care scop a înființat ”Frăția de cruce a Moților”, cu sediul în Cluj.

Dr. Ioan Giurgiu – născut în Chinteni în 1887. A fost președintele studenților români din Cluj. În 1903, a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor, a profesat avocatura la Iara, ulterior mutându-se la Cluj. A activat ca avocat pentru apărarea interselor moților. De asemenea, a mai fost avocat în renumite procese penale, precum cele ale asasinilor Mittelmann, Reinitz, Bobota, Vulpeanu și Somogyi, precum și procesul directorilor de bancă din Berlin, Schultze și Misnaevsky. În 1926, i-a apărat împreună cu decanul de Ilfov, Istrate Micescu, în fața Consiliului de Război de la București, pe locotenentul Morărescu și câțiva soldați din compania lui, acuzați că au asasinat mai mulți evrei care trecuseră ilegal Nistrul. Cei doi avocați le-au obținut achitarea. În timpul Primului Război Mondial, a fost apărătorul mai multor români acuzați de spionaj. În toamna anului 1918, a participat la organizarea gărzilor române din județul Cluj. A fost delegat la Arad pentru a-l apăra pe Amos Frâncu în fața C.N.R.C. De asemenea, a fost trimis la Iași în legătură cu intrarea armatei române în Transilvania. Politic, a făcut parte din P.N.R, P.N.L și a fost președinte al Gărzii de Fier din județul Cluj. În 1919, a fost ales deputat PNR de Gilău, iar ulterior a funcționat în calitate de consilier la Primăria orașului Cluj. A decedat la Cluj, în 1941.

Mihai Virgil Marian – delegat al tinerimii universitare română din Cluj. A fost avocat în Teiuș. A decedat la Cluj în 1963.

Dr. Ioan Mezei – delegat al Reuniunii Meseriașilor din Dej. A fost avocat în Dej. A făcut parte din Marele Sfat Național Român, a fost comandantul Gărzii Naționale Române din Dej. În perioada 1919-1920 a fost primar al orașului Dej, apoi prefect al județului Someș (1 august 1928-13 noiembrie 1928). Decan al Baroului de avocați din Dej, președinte al Băncii Populare ”Plugarul” din Dej, membru al Astrei și al altor societăți culturale. A decedat în Dej în 1942.

Dr. Iuliu Mezei – delegat al Comisariatului Militar Român din Budapesta. A lucrat în adminstrația Budapestei. Membru al Societății ”Petru Maior”, a organizat gărzi românești în cartierele Budapestei. A fost avocat la Cluj. Se stabilește în Turda în 1940, unde a editat revista ”Luptători români ardeleni”. A decedat la Turda în 24 octombrie 1943.

Dr. Liviu Micșa – delegat titular al Cercului electoral Dej. A fost unul dintre liderii P.N.R din Dej și județul Cluj în timpul Primului Război Mondial. Președintele Consiliului Național Român din Dej. Senator, apoi prefect al județului Solnoc-Dobâca, în anii 1919-1920, președinte al organizației P.N.Ț Dej.

Dr. Romulus Micșa – delegat al Gărzii Naționale Române din Dej. Avocat în Dej. Din 1890, a fost membru al Societății pentru Fond de Teatru Român din Dej. A decedat în 1924.

Dr. Mihail Moldovan – delegat al Gărzi Naționale Române din comitatul Turda-Arieș. La 25 ianuarie 1908, își ia doctoratul în Drept la Cluj, după care își deschide un birou avocațial la Dumbrăveni, fostul Ibașfalău, și devine membru al Despărțământului Ibașfalău al Astrei. În anul 1911 se tranferă ca avocat la Luduș. Este încorporat în Armata Austro-Ungară în timpul Primului Război Mondial, ajungând căpitan. În toamna anului 1918, este ales comandantul Gărzii Naționale Române din Turda. A fost arestat de Garda Maghiară și închis în închisoarea Cetățuia din Cluj și condamnat la moarte. A scăpat înainte de executarea sentinței. A fost ales, în 1919, în primul Parlament al României Mari. În 1920, se înscrie în PNL, fiind numit prefect al județului Turda-Arieș (1922-1926). În 1928 se mută la Târgu Mureș. Amenințat cu moartea, în 1941 părăsește municipiul Târgu Mureș și se mută la Luduș, înscriindu-se în Baroul Avocaților din județul Turda. A fost decanul Baroului din Turda, a fost distins cu Crucea de Ofițer a Ordinului ”Steaua României”. A fost arestat de comuniști în 1948, luându-i-se dreptul la muncă și la locuință, fiind hărțuit până în ultima clipă. A încetat din viață la Târgu Mureș la 16 decembrie 1963.

Dr. Valeriu Moldovan – delegat al cercului electoral Turda. Între 1894-1895, Valeriu Moldovan a fost bursier al Fundației Gojdu pentru studii de Drept la Budapesta. Încă din liceu a luat contact cu mișcarea națională a românilor. În 1895, a fost condamnat împreună cu alți 17 tineri din Turda la închisoare pentru solidarizare cu memorandiștii judecați la Cluj. A corespondat la ziarul Tribuna sub pseudonimul V.Mol. În 1910, a fost ales membru al Comitetului executiv al PNR. În 1916-1918 a fost concentrat la Linz într-un lagăr de prizonieri italieni. Nu a fost trimis pe front datorită familiei numeroase și a vârstei de peste 40 de ani. A locuit cu întreaga familie în lagărul de la Linz. A fost ales membru al Marelui Sfat Național Român și secretar general al Consiliului Dirigent. După 1918, a fost ales deputat în cinci legislaturi, senator în patru legislaturi și vicepreședinte al Senatului. A fost avocat la Bistrița, Brașov, Turda. Din 1933 a fost profesor de drept canonic la Universitatea Cluj și vicepreședinte al departamentului juridic al Societății Astra. A publicat lucrarea Dieta Ardealului. În noaptea de 5/6 mai 1950, organele de reprimare comuniste au arestat un lot de 82 foști demnitari, printre care și Valeriu Moldovan (75 de ani) care a fost întemnițat la Sighet. În urma tratamentului barbar aplicat tuturor deținuților politici, Valeriu Moldovan a murit în închisoare pe data de 19 iulie 1954, trupul său fiind îngropat în Cimitirul Săracilor din Sighet.

Dr. Andrei Pop – delegat al cercului electoral Huedin. A fost avocat în Huedin și membru al Marelui Sfat Național, apoi consilier al Curții de Casație. A decedat la Morlaca în 1929

Dr. Iuliu Popescu – delegat al cercului electoral Turda. A fost avocat în Turda. A activat și a sprijinit material Societatea Română de Lectură și Despărțământul Turda al Astrei. A fost membru al Gărzii Naționale din Turda. După 1918, a fost consilier la Curtea de Apel din Cluj și consilier la Curtea de Conturi din București. A decedat la Turda în 1959

Dr. Augustin Pordea – delegat al cercului electoral I Cluj, unde a fost avocat. A mai fost notar al Senatului Național Român din Ardeal. După 1918 a fost membru al Consiliului municipal Cluj. A decedat în București.

Dr. Valentin Poruțiu – delegat al cercului electoral I Cluj. A fost avocat, comandatul Gărzii Naționale Române din Cluj, membru al Marelui Stat Național Român, notar al Senatului Național Român din Ardeal, membru al Comisiei de preluare a administrației, prefectul Clujului (11 ianuarie 1919-martie 1920), membru în Consiliul superior pentru reforma agrară din 1921, vicepreședinte al organizației Partidului Țărănesc din Cluj, delegat la Societatea Națiunilor (1924-1926) și senator în perioada Guvernului Iuliu Maniu. A decedat la Turda în 1942 și este înmormântat la Cluj.

Dr. Augustin Rațiu – delegat al cercului electoral Turda. A fost o personalitate de vază a orașului Turda, tatăl politicianului Ion Rațiu. A fost avocat la Turda, a urmat cursurile Facultății de Drept din Cluj și Budapesta, în calitate de bursier al Fundației ”Șterca Șuluțiu”. În anul 1909, a obținut titlul de doctor în drept și a depus cenzura de avocat la Târgu Mureș. În același an și-a deschis birou avocațial la Turda, ajungând decan al Baroului de avocați. În anul 1913 s-a căsătorit la Sibiu cu Eugenia Turcu, nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu. Augustin Rațiu a desfășurat la Turda, pe lângă activitatea profesională de avocat, o intensă muncă de susținere și de afirmare a vieții românești locale. În anul 1906 reorganizează (în calitate de președinte) “Reuniunea Meseriașilor Români” din Turda, înființată în 1889 de Dr. Ioan Rațiu. A fost membru activ al Despărțământului ASTRA din Turda și al “Societății de Lectură a Femeilor din Turda”. În 1918 a fost numit comisar al orașului Turda și a plaselor Trascău, Agârbiciu și Turda, cu sarcina de a organiza consilii și gărzi naționale. Din însărcinarea lui Amos Frâncu, s-a deplasat împreună cu dr. Iulian Pop la Târgu Mureș, pentru a discuta cu generalul Gherăescu modalitatea de intrare a trupelor românești în Turda și Cluj. După Marea Unire din 1918 și-a continuat activitatea de susținere a vieții românești locale. În acest sens se înscriu și preocupările sale de reorganizare a Reuniunii Meseriașilor și Comercianților români din Turda. Pe linie administrativă a ocupat funcția de prim-consult județean al Prefecturii Turda (1923), precum și funcția de primar al orașului. În calitate de decan al Baroului avocaților a fost inițiatorul ridicării statuii dr. Ioan Rațiu, realizată în anul 1930 în Piața Regina Maria (azi Piața 1 Decembrie 1918). A făcut jurnalistică la ziarele “Patria”, “Curentul”, Tribuna noastră” și “Arieșul”. Cunoscând limbile maghiară și latină, s-a documentat din arhive și a scris multe articole importante de istorie. A fost decorat cu ordinul “Crucea Română” în gradul de cavaler (1923).

Dr. Valer Roman – delegat titular al cercului electoral Gherla. A fost avocat în Gherla. A participat la organizarea Consiliului Național Român și a Gărzii Naționale din Gherla, precum și a celor din împrejurimi. A decedat în 1932

Dr. Dan Sever – delegat al cercului electoral Cojocna. A fost avocat și publicist. A fost membru al Soecietății literare Samuil Micu din Beiuș. Din 1914, a fost secretar al Comitetului Executiv al PNR și redactor șef al ziarului Românul din Arad. După intrarea României în Război (1916) a fost internat în lagărul de la Sopron. A fost membru al Marelui Sfat Național Român. În 1919, a fost delegat al Consiliului Dirigent de lângă Ministerul de Finanțe din București, deputat în primul Parlament al României Mari, secretar general al PNȚ, subsecretar la Ministerul de Finanțe (1927), ministru al Sănătății și Ocrotirilor Sociale (1928-1929), comisar al Guvernului pe lângă Banca Centrală Cooperativă, administrator al Băncii Naționale a României. 1935 s-a încadrat în Frontul Românesc, iar în 1939 a devenit membru al Consiliului Superior al Frontului Renașterii Naționale. În același an a fost ales senator. După instaurarea comunismului, în data de 5/6 mai 1950 a fost arestat și întemnițat la Sighet, fiind eliberat în 1955. A decedat în 1961.

Comments

comentarii