Fosta judecătoare Coțofană a trecut de probele scrise pentru magistratură, dar a fost respinsă la psihologic

Fosta judecătoare Lavinia Nicoleta Coțofană din Arad, exclusă din profesie în 2016, în prezent avocată, a trecut probele scrise de cunoștințe juridice de la concursul de admitere în magistratură, dar a fost respinsă la testarea și reexaminarea psihologică. A cerut în instanță suspendarea deciziei comisiei de psihologi și să i se permită să participe la proba interviului, dar nu a avut succes.

La concursul de admitere în magistratură organizat în perioada iulie 2023 – martie 2024, actuaal avocată Coțofană a obținut la testul grilă 91 de puncte, iar la proba scrisă 7,84 puncte, media 8,47, clasându-se, după prima etapă, pe locul 75 din 619 candidați admiși.

La data 31 ianuarie, pe site-ul C.S.M. au fost publicate rezultatele privind testarea psihologică, aceasta fiind declarată respinsă la testarea psihologică.

În 1 februarie s-a adresa Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ, unde a solicitat suspendarea efectelor deciziei Comisiei de reexaminare, prin care a fost respinsă, concretizată în Raportul de evaluare psihocomportamentala întocmit de cei trei psihologi, şi decizia Comisiei de examinare, concretizată în raportul primului psiholog.

”Se poate observa din testul aplicat, în special din cel cu ocazia reexaminării, că are în vedere inteligența figurală, caracteristică ce se analizează în cazul graficienilor și care, în niciun caz, nu se regăsește printre criteriile prevăzute de metodologie, nici cea veche, nici măcar cea nouă. Reclamanta susţine că la prima examinare a fost declarată admisă la testarea cognitivă, raționament analitic, sintetic, raționament verbal, primul psiholog declarând-o respinsă la criteriile de personalitate și caracterizând-o ca o persoană cu incapacitate de a lua decizii, indecisă, nesigură, influențabilă, fără a preciza cum a ajuns la aceste concluzii. Pe testul scris de personalitate, se află la polul opus. Psihologul a ajuns la concluzii contrare. Mai mult decât atât, în raportul Comisei de reexaminare, se apreciază din nou la polul opus, la cealaltă extremă, reclamanta fiind caracterizată ca fiind o persoană foarte hotărâtă, inflexibilă în gândire, care nu ține cont de opiniile celorlalţi.”, se arată în acțiune.

Instanța i-a respins cererea, arătând în motivare, printre altele, următoarele: ”Instanţa constată că, în dovedirea existenţei unui caz bine justificat, petenta a invocat mai multe argumente, de natură, în opinia sa, a crea serioase îndoieli în privinţa legalităţii celor două rapoarte, şi anume:

(i) Rapoartele psihocomportamentale depuse de pârât la dosarul cauzei au în vedere noua Metodologie de testare psihologică, astfel cum a fost ea modificată la data de 31.01.2024 – Anexa nr. 1 la Regulamentul de concurs, deşi în speţă era aplicabilă vechea Metodologie;

(ii) A fost aplicat un test scris destinat testării psihologice a unor categorii profesionale printre care nu se regăsesc magistrații;

(iii) Nu au fost respectate criteriile stabilite a fi avute în vedere la testarea psihologică prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 115/2023;

(iv) Pentru întocmirea unor rapoarte de evaluare psihocomportamentală este necesar ca psihologii să fie acreditați ca psihologi clinicieni, cei care au întocmit aceste rapoarte neavând această acreditare;

(v) Raportul Comisiei de reexaminare nu este semnat de către membrii Comisiei;

(vi) Atât testul scris inițial aplicat, I-S-T 2000R, cât și testul extins aplicat în cadrul procedurii de reexaminare circulă pe piață, unii candidați care au susținut examinarea psihologică fiind în posesia acestuia înainte de susținerea probei;

(vii) Testul folosit conține cel puțin o întrebare care contravine legislației, respectiv Directivei nr. 80/181/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură;

(viii) În cadrul interviurilor susținute nu i-au fost prezentate niciun fel de date rezultate din testul scris și nu s-a încercat culegerea unor informații legate de experiențe concrete;

(ix) Concluziile cuprinse în cele două rapoarte sunt, parţial, diametral opuse, imposibil de a fi conciliate, rezultând arbitrariul evaluării;

(x) Atât primul psiholog, cât și comisia de reexaminare folosesc, cu privire la o parte dintre criterii, aceeași exprimare;

(xi) La descrierea privind funcțiile juridice desfășurate este reținută doar activitatea ca avocat, deși petenta a arătat că este avocat de o lună de zile (la data testării psihologice), exercitând, în fapt, funcția de judecător și, ulterior, consilier juridic.

Niciuna dintre împrejurările învederate de către reclamantă nu dovedeşte existenţa unui caz bine justificat, care să înlăture aparenţa de legalitate a actelor administrative supuse analizei.

Astfel, în primul rând, Curtea reţine că susţinerile petentei referitoare la aplicarea Metodologiei intrate în vigoare la 31.01.2024, după susţinerea testării psihologice, sunt nefondate, din înscrisurile existente la dosar nerezultând faptul alegat.

Ambele rapoarte urmăresc aceleaşi criterii precum cele indicate în Metodologia aplicabilă concursului organizat în perioada 07 iulie 2023 – 06 martie 2024, structurate de această manieră, diferită de noua Metodologie: A. Raţionament analitic şi sintetic, B. Raţionament verbal şi C. Criterii privind profilul de personalitate.

Simplul fapt că noua Metodologie a intrat în vigoare pe parcursul concursului de admitere în magistratură la care participă reclamanta, după susţinerea testării psihologice, nu înseamnă că aceasta a fost aplicată efectiv în cadrul concursului. Adoptarea noii Metodologii la sfârşitul lunii ianuarie 2024 îşi are explicaţia, probabil, în organizarea unui alt concurs de admitere în magistratură în perioada 09 februarie 2024  si iulie 2024, pentru care s-a precizat în mod expres că se aplică Metodologia aprobată prin Hotărârea nr. 11 din 30.01.2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

În al doilea rând, faptul că, în cadrul concursului, s-ar fi aplicat un test ce nu este destinat în mod expres magistraţilor nu înlătură aparenţa de legalitate a rapoartelor, de vreme ce Metodologia nu stabileşte necesitatea aplicării unui test special destinat categoriei profesionale a magistraţilor, aceasta statuând doar că „Tehnicile și metodele de evaluare standardizate sunt avizate de către comisia de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania, utilizarea acestora de către psihologii desemnați să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică fiind condiționată de respectarea licenței de utilizare, manualului tehnic, precum și a principiilor prevăzute de dispozițiile art. 3 din Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea și funcționarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăților civile profesionale de psihologie, precum și exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, cu modificările ulterioare”.

După cum însăşi reclamanta a arătat, tipul de test ce ar fi fost aplicat în cadrul prezentului concurs a fost avizat de către Colegiul Psihologilor din Romania, însă pentru alte categorii profesionale, fără ca petenta să fi indicat tipul de test ce ar fi putut fi folosit, în opinia sa, în cadrul concursului de admitere în magistratură.

În al treilea rând, contrar celor afirmate de către reclamantă, din rapoartele întocmite în speţă nu reiese că nu ar fi fost respectate criteriile stabilite în Metodologie.

În acest sens, criteriile utilizate în cadrul testării, respectiv reexaminării psihologice, precum și standardele de admitere sunt: Raționament analitic și sintetic, Raționamentul verbal, Capacitatea de luare a deciziilor, Capacitatea de asumare a răspunderii, Capacitatea de a manifesta abilități interpersonale si de lucru în echipă şi Capacitatea de a manifesta echilibru și rezistență la stres.

Or, toate criteriile enumerate mai sus au fost avute în vedere de către examinatori, după cum rezultă din paginile 6 şi 7 ale celor două rapoarte.

În al patrulea rând, pentru întocmirea rapoartelor de evaluare psihocomportamentală din cadrul concursului de admitere în magistratură la care participă petenta, Metodologia prevede doar că „prestarea serviciilor psihologice de către psihologii desemnați să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică este condiționată de deținerea atestatului de liberă practică în specialitatea <psihologia muncii și organizațională>, treapta de specializare cel puțin <autonom>, eliberat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, precum și de dreptul de a desfășura activitățile prevăzute de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 213/2004, cu modificările și completările ulterioare”. Cu alte cuvinte, condiţia de a deţine şi un atestat în specialitatea „psihologie clinică” nu a fost instituită prin Metodologia invocată.

Or, toţi cei patru examinatori dețin atestatul de liberă practică în specialitatea „psihologia muncii și organizațională”, treapta de specializare „autonom”, după cum reiese dintr-o simplă verificare a Registrului Unic al Psihologilor – Partea I – Atestate de liberă practică – 02.02.2024, publicat pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania.

Mai mult decât atât, contrar susţinerilor petentei, psihologii examinatori din comisia de reexaminare au şi atestat în specialitatea „psihologie clinică”, așa cum rezultă din același registru.

În al cincilea rând, Raportul Comisiei de reexaminare cuprinde parafa psihologilor examinatori, în acord cu Metodologia privind organizarea și desfășurarea testării psihologice din cadrul concursului de admitere în magistratură, Anexa I la Regulamentul aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 115/28.06.2023, în forma în vigoare la data anunţării concursului („Raportul de evaluare psihocomportamentală va conține pe ultima pagină parafa psihologului examinator”).

În al şaselea rând, existenţa pe piaţă a aceluiaşi tip de test precum cel folosit în cadrul concursului, pe care l-ar fi achiziţionat o parte dintre candidaţi, chiar dacă ar fi dovedită (ceea ce nu este cazul în speță), nu are nicio înrâurire asupra rapoartelor întocmite în privinţa reclamantei, ci poate avea, eventual, un efect în privinţa celorlalţi candidaţi, cu ocazia validării rezultatelor concursului de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În al şaptelea rând, utilizarea unei întrebări ce ar contraveni Directivei nr. 80/181/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură, chiar dacă s-ar dovedi a fi reală, nu ar determina, prin ea însăşi, înlăturarea prezumţiei de legalitate a rapoartelor de examinare şi reexaminare psihologică.

Aceeaşi concluzie este valabilă şi pentru împrejurarea că în cadrul interviurilor susținute nu i-ar fi fost prezentate petentei niciun fel de date rezultate din testul scris și nu s-ar fi încercat culegerea unor informații legate de experiențe concrete, atât timp cât Metodologia nu prevede necesitatea prezentării unor astfel de date, ci doar că „Interviul se desfășoară pe baza rezultatelor obținute la testul scris şi are drept scop culegerea de informații legate de conduite și experiențe concrete, relevante în raport cu criteriile evaluate”. Faptul că examinatorul a încercat sau nu să culeagă informaţii legate de experienţe concrete nu poate reieşi din înscrisurile existente la dosar, verificarea acestui aspect necesitând un probatoriu mai complex, care excede analizei efectuate în procedura de faţă.

În al optulea rând, faptul că, parţial, concluziile cuprinse în cele două rapoarte sunt diametral opuse nu înlătură prezumţia de legalitate a actelor administrative în discuţie, neprobând existenţa unui eventual exces de putere din partea examinatorilor, în contextul în care testările psihologice nu au avut loc în aceeaşi zi şi nici în faţa aceloraşi psihologi examinatori, așa încât o părere parțial diferită nu pare de neconceput. De altfel, aceleaşi concluzii sunt valabile şi pentru folosirea aceleiaşi exprimări în cele două rapoarte în cazul anumitor criterii, în condiţiile în care legiuitorul nu interzice acest lucru, iar o concluzie identică este verosimilă în privinţa aceluiaşi subiect supus examinării.

În fine, împrejurarea că la descrierea privind funcțiile juridice desfășurate este reținută doar activitatea de avocat, deși petenta a exercitat funcția de judecător și, ulterior, consilier juridic, nu atrage, nici ea, îndoieli asupra legalităţii celor două rapoarte, ci poate constitui, cel mult, un aspect ce ţine de temeinicia concluziilor reţinute prin actele administrative. Or, în prezenta procedură, instanţa nu examinează sub nicio formă temeinicia acestora, ci verifică strict aparenţa de legalitate a celor două acte.

VI. Soluţia instanţei

Prin urmare, având în vedere, pe de o parte, caracterul cumulativ al cerinţelor instituite de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi, pe de altă parte, constatarea neîndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, după cum s-a învederat în paragrafele anterioare, analiza celorlalte două condiţii este de prisos.

Pe cale de consecinţă, pentru toate considerentele mai sus evocate, Curtea va respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârât prin întâmpinare, urmând a respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.”

Sentința Curții de Apel a fost atacată, fiind în recurs la Înalta Curte.

Excluderea

În 2016, Lavinia Coțofană, pe atunci judecător la Judecătoria Arad, a fost exclusă din magistratură pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi t) teza I din acelaşi act normativ, constând în “nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii” şi “exercitarea funcţiei cu rea-credinţă”. Mai exact, i-a acordat soțului avocat acces la date confidențiale.

De asemenea, Coțofană, fost ofițer SRI între anii 2002-2014, a ieșit în evidență cu averea  formată din bijuterii de peste 240 de mii de euro, 12 terenuri agricole şi intravilane, două case, două apartamente, două spaţii comerciale şi două garsoniere.

”Averea mea e dobândită legal. Femeile frumoase și inteligente primesc și cadouri. Mi-au făcut cadouri bărbații, apoi soțul meu. Eu nu am ascuns nimic. Poate sunt unii care nu-și trec averea pe declarație. Eu nu cred că un judecător bun trebuie să fie sărac. ”, a declarat ea atunci.

Comments

comentarii