CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Tribunalul București a decis definitiv că dosarul în care omul de afaceri George Copos este acuzat de instigare la abuz în serviciu în participație improprie în legătură cu o carte scrisă în penitenciar se întoarce la parchet. Tribunalul a menținut hotărârea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Sector 1 în care se arată că ”maniera incompletă de prezentare a faptei în materialitatea a condus la încălcarea normelor de competență după calitatea persoanei”. Copos este reprezentant de avocatul Călin Budișan din Cluj.
Solutia Tribunalului pe scurt: ”În baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.a Cod procedură penală raportat la art.347 alin.2 Cod procedură penală respinge ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti împotriva încheierii pronunţate în camera de consiliu la data de de 21 mai 2021 judecătorul de cameră preliminară din cadrul de Judecătoriei Sector 1 Bucureşti în dosarul penal nr.22491/302/2020/a1, ca neîntemeiată. În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală 9 cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu astăzi, 08.12.2021”
Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria sector 1 a hotărât anterior: ”In temeiul art.346 alin.(3) lit. a si b C. proc. pen., restituie cauza (dup. nr.1728/P/2016), privind pe inculpatul Copos Gheorghe, Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti.”
”Constata nulitatea absoluta a tuturor actelor de urmarire penala efectuate dupa data de 25.03.2016 si exclude, pe cale de consecinta, probele administrate in cursul urmaririi penale ulterior acestei date.
Constata, pe cale de consecinta, neregularitatea rechizitoriului nr. 1728/P/2016 din 19.10.2020, emis de Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti.
Dispune comunicarea incheierii Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.”
Argumentele reținute de către judecătorul de cameră preliminară în susținerea soluției pronunțate sunt în esență următoarele:
Fapta de abuz în serviciu pentru care inculptatul Gheorghe Copos a fost trimis în judecată, a fost ”descrisă în mai multe variante, iar maniera incompletă de prezentare a faptei în materialitatea a condus la încălcarea normelor de competență după calitatea persoanei.”
Analizând minuțios și în detaliu succesiunea actelor procesuale dispuse în cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat și reținut inconsecvențele în formularea acuzației:
Astfel, prin Ordonanța din 25.03.2016 s-a dispus , printre altele, extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 C.pen, fără ca infracțiunea de abuz în serviciu să fie descrisă cel puțin minimal
Pentru prima data de la debutul urmăririi penale, abia în continutul rechizitoriului se indică exact cine sunt persoanele instigate de către inculpat să comită un abuz în serviciu, fără vinovăție, şi anume membri ai Comisiei pentru liberarea condiționată, formată la data de 06.10.2014 din președinte jud. Chiriță Marina, director Darie Denis Alexandru, director adjunct Cotofana Răzvan, şef departament Medelet Luminița Mihaela, consilier de probațiune Oancea Gabriel.
Judecătorul de cameră preliminară observă că lipsit de consecvență în formularea acuzației, la rubrica “În drept”, reiese in plus că una dintre persoanele ce ar fi fost instigate la comiterea, fără vinovăție, a infracțiunii de abuz în serviciu ar fi fost şi judecătorul din cadrul Tribunalului Bucureşti care a dispus liberarea condiționată, prin decizia penală 310/C din 07.04.2015 – pagina 6 şi pagina 33 din rechizitoriu – aspectul instigării acestui din urmă judecător fiind însă echivoc prezentat de către procuror.
Judecătorul de cameră preliminară notează și că ”prin ordonanța procurorului din 25.03.2016 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C.pen. (fila 126 vol. 1 d.u.p.) fără ca infracțiunea să fie descrisă în fapt şi fără să se facă vreo distincție între felurile participației penale (participație proprie sau improprie, autorat sau instigare). Este evident ca începerea urmăririi penale se referă la fapta de abuz în serviciu, integral, prin luarea în considerare a tuturor participanților (membrii Comisiei pentru liberarea condiționată– inclusiv membrul judecător, eventual judecătorul care a admis propunerea de liberare condiționată formulată de această comisie) indiferent de forma de vinovăție cu care au acționat.”
Se reține în continuare că ”procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, ar fi trebuit să observe că nu mai puteau efectua niciun act de urmărire penală în cauză, competenta revenind din acest moment Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, căci infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii/tribunale sunt de competența în primă instanță a curții de apel.”
Pentru argumentele arătate, judecătorul de cameră preliminară a constatat că ”începând cu data de 25.03.206, toate actele de urmărire penală au fost efectuate cu încălcare competenței după calitatea persoanei, căci procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nu mai putea efectua niciun act de urmărire penală până când nu ar fi existat o soluție de netrimitere în judecată pe care să o fi dat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în legătură cu participanții ce aveau calitate specială (judecătorul de supraveghere, președintele comisiei pentru liberare condiționată, eventual judecătorul care a dispus în final liberarea condiționată a inculpatului) urmată de o declinare a competenței către parchetul ce putea continua urmărirea penală față de inc. Copos Gheorghe. ”
Finalmente, reține judecătorul de cameră preliminară că ”deși această concluzie face inutilă dezbaterea celorlalte cereri și excepții formulate de inculpat la punctele următoare, toate celelalte nulități relative/absolute fiind absorbite de nulitatea absolută determinată de necompetența personală subliniată anterior, judecătorul apreciază că trebuie dat un răspuns succint fiecăreia dintre criticile formulate de inculpat cu privire la modul de efectuare a urmăririi penale și administrare a probelor.-”
Judecătorul de cameră preliminară a reținut mai departe că în condițiile în care infracțiunea de abuz în serviciu nu este descrisă nici cel puțin minimal în ordonanța din data de 25.03.2016, acest aspect echivalează practic cu o lipsă a începerii urmăririi penale in rem
Inculpatul prin apărător ales Călin Budișan, a susținut că prin Ordonanța din data de 28.03.2016, s-a dispus începerea urmăririi penale in personam față de suspectul Copos Gheorghe, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în participație improprie, fără ca anterior să se fi dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la acestă faptă. In rem, urmărirea penală a fost începută doar pentru abuz în serviciu (autorat) iar nu instigare la abuz în serviciu, (prin Ordonanța din data de 25.03.2016). Ulterior, nu s-a dispus niciodată nici începerea urmăririi penale in rem, nici extinderea urmăririi penale in rem, si nici măcar schimbarea încadrării juridice a faptei in rem, din abuz în serviciu, în instigare la abuz în serviciu. Așa fiind, și din această perspectivă, lipsește începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea de instigare la abuz în serviciu în participație improprie.
Judecătorul de cameră preliminară a constat întemeiată solicitarea inculpatului de declarare a nulității relative parțiale a ordonanței de începere a urmăririi penale in personam față de suspectul Copos Gheorghe, doar sub aspectul infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu
Se reține că ”se constată că existența acestei incongruențe între faptele pentru care a fost începută urmărirea penală in rem, și faptele pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul Copos Gheorghe, ulterior punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat și în final trimiterea în judecată a inculpatului, atrage după sine și neregularitatea rechizitoriului.”
Finalmente, reține judecătorul de cameră preliminară că nulitatea ordonanței de începere a urmăririi penale in personam, a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, respectiv neregularitatea rechizitoriului, este absorbită de nulitatea absolută determinată de încălcarea normelor imperative de necompetență personală, astfel că va constata intervenirea acestor nulități doar în considerentele hotărârii, nefiind necesară menționarea lor separată în dispozitivul încheierii.-
În ceea ce privește neregularitatea actului de sesizare a instanței, s-a constatat că ”cea mai importantă cauză a neregularității rechizitoriului este determinată de maniera incompletă şi inconsecventă de descriere a faptelor imputate inculpatului în actele de urmărire penală consecutive, inconsecvență ce a generat inclusiv grava omisiune a sesizării necompetenței personale şi a efectuării actelor de urmărire penală cu încălcarea normelor imperative referitoare la competința după calitatea persoanei a organelor de urmărire penală.”
Este redat încă o dată modul contradictoriu și lipsit de consecvență în care a fost formulată acuzația pe parcursul urmăririi penale (diferit în fiecare ordonanță – de începere a urmăririi penale in rem, apoi in personam, și ulterior la punerea în mișcare a acțiunii penale)
Se reține că infracțiunea de abuz în serviciu în participație improprie este descrisă diferit inclusiv în cuprinsul actului de sesizare a instanței, în cele două capitole principale „Situația de fapt” și In drept”. Nu se poate stabili dacă inculpatul a determinat doar funcționari publici din cadrul comisiei de liberare condiționată să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu sau și pe judecătorul din cadrul acestei comisii, președintele comisiei, precum și pe judecătorii investiți cu soluționarea propunerii de liberare condiționată (judecătorul fondului și judecătorul din calea contestației)- fila 21 paragraf 2
Judecătorul de cameră preliminară mai precizează că nu se poate stabili asupra cui au fost săvârșite actele de determinare: Nu se pot stabili datele la care au fost comise actele de instigare și data la care s-a produs urmarea imediată a infracțiunii (11.09.2014 când inculpatul a formulat cererea prezintându-se ca autor al cărții, 06.10.2014 când s-a admis cererea de către comisie, 19.01.2015 când a fost admisă propunerea de liberare condiționată, 07.04.2015 când s-a admis contestația și s-a dispus liberare condiționată
Judecătorul de cameră preliminară mai arată că nu se pot stabili nici datele la care a fost comisă fapta de instigare, nici data la care s-a produs urmarea imediată a infracțiunii- 19.01.2015 când a fost admisă propunerea de liberare condiționată/07.04.2015 când s-a admis contestația.
Acuzațiile
În noiembrie 2020. omul de afaceri George Copos a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 pentru savarsirea, in stare de recidiva, a infractiunii de instigare la abuz in serviciu in participatie improprie, fiind acuzat ca a plagiat o carte pe vremea cand era detinut la Penitenciarul Rahova, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei cu 30 de zile. Cartea este intitulată „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”
“La data de 29.09.2014, inculpatul, fiind in executarea unei pedepse privative de libertate, a prezentat Comisiei de liberare conditionata constituita la nivelul Penitenciarului Bucuresti – Rahova, in mod mincinos, faptul ca el este autorul unei lucrari stiintifice. Prin aceasta actiune, inculpatul i-a determinat pe membrii comisiei sa-si indeplineasca in mod defectuos atributiile de serviciu, prin incalcarea dispozitiilor prevazute de legislatia primara, cu consecinta considerarii ca executate, in mod gresit, a 30 de zile din cuantumul pedepsei”, se arata intr-un comunicat al Parchetului.
In aprilie 2015, George Copos a fost eliberat conditionat din inchisoare, dupa ce a executat o parte din cei patru ani primiti in dosarele “Loteria I” si “Transferuri in fotbal”.
