Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a publicat peste 270 de decizii ale instanțelor privind accesul la informații dee interes public. 43 sunt de la Curtea de Apel Cluj. Într-una se explică de ce Baroul Cluj nu este instituție publică și nu se supune Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a publicat peste 270 de hotărâri ale instanțelor din anii 2014 și 2015 în materia accesului la informații sunt disponibile publicului larg prin intermediul „Bibliotecii virtuale”, un centru de resurse lansat de minister. Aceste resurse sunt puse la dispoziție tuturor persoanelor interesate pentru a crește gradul de cunoaștere în acest domeniu și pentru a uniformiza practicile în materia accesului la informații și transparenței decizionale.

Colecția de jurisprudență cu ultimele aproximativ 270 de decizii ale instanțelor, în domeniul accesului la informații de interes public și aplicarea Legii nr. 544/2001 au fost centralizate de Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic pentru anii  2014-2015 de la nivelul Curților de Apel: Alba, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

Cele 43 de decizii ale CA Cluj, anonimizate, pot fi consultate AICI. Dintre ele, am selectat câteva mai interesante, pe care vi le prezentăm mai jos.

Motivare. De ce Baroul Cluj nu este instituție publică

Prin cererea înregistrată la Baroul Cluj sub nr. 2393/13.10.2014 reclamantul Hunyadi  Matyas -Akos  a solicitat unor copii certificate după următoarele înscrisuri:
– documentele de înființare a Baroului Cluj, constând în lege de înființare sau hotărâre judecătorească:
– statutul Baroului Cluj;
-CUI sau CIF în baza căruia se percepute si încasate taxe sunt achiziționate documente profesionale,
– actele care au stat la baza înregistrării la Ministerul Finanțelor/Administrația Financiară;
– actele care reprezintă baza legală în virtutea căreia membrii Baroului Cluj sunt obligați să achite contribuții către Baroul Cluj si Casa de Asigurări a Avocaților;
– actele care justifică adresa sediului social;
– actele în baza cărora este închiriat sau pus la dispoziție spațiu în incinta instanțelor din județul Cluj.

Prin adresa nr.2393/14.10.2014, Baroul Cluj a comunicat reclamantului că nu este în măsură să comunice datele solicitate întrucât,
neavând calitatea de autoritate sau instituție publică, nu ii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 544/2001

Reclamantul s-a adresa Tribunalului Cluj, care i-a admis cererea, însă Curtea de Apel Cluj a admis recursul Baroului și a întors sentința inițială.

”Din analiza statutului legal al pârâtului rezultă că baroul de avocați ca structură județeană a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) nu are conform Legii nr. 51/1995 statut de autoritate sau instituție publică în sensul textului legal precitat.

Si este asa deoarece una din condițiile impuse de lege pentru a dobândi calitatea de autoritate ori instituție publică în sensul Legii nr.
544/2001 este ca entitatea respectivă să utilizeze sau să administreze resurse financiare publice.

Or, atât recurentul cât si UNBR, aceasta din urmă chiar dacă are calitatea de persoană juridică de interes public, nu utilizează ori administrează resurse financiare publice, bugetul acestora fiind constituit din resurse de altă natură.

Astfel, conform art. 60 alin. 1-3 din Legea nr. 51/1995, UNBR este formată din toate barourile din România, este o persoană juridică de drept
public, are patrimoniu si buget propriu format din contribuția barourilor în cote stabilite de Congresul avocaților.”, se arată în motivarea pe care o puteți citi integral mai jos:

Jurnalist vs. Ministerul Sănătății

O altă decizie interesantă și utilă a Curții de Apel Cluj este cea în cazul cererii de informații de interes public formulată de jurnalistul Mihai Șoica, corespondent în Cluj la ziarul Evenimentul Zilei, către Ministerul Sănătății cu privire la CV-ul medicului legist Costel Siserman, depus la minister cu ocazia concursului pentru postul de director IML Cluj din 2013. Ministerul a fost obligat să comunice informațiile atât prin sentința Tribunalului, cât și în recurs la Curte.

Cetățean vs. primarul din Turda

Primarul municipiului Turda, Tudor Ștefănie, a fost obligat să îi comunice unui cetățean copia unei hotărâri de consiliu local şi orice alte acte din care rezultă atribuirea în folosinţă a terenului cu suprafaţa de 1,7420 ha înscris la poziţia 1882 din anexa nr. 5 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Turda”

Cu toate că Tribunalul Cluj i-a admis cererea reclamantului, prima instanță a omis să fixeze un termen pana la care paratul sa fie obligat sa comunice informaţiile de interes public solicitate. Din această cauză, reclamantul a atacat cu recurs sentința câștigătoare. Curtea de Apel i-a respins recursul ca lipsit de interes. Vedeți motivarea mai jos:

Comments

comentarii