Tranziția de la magazinele ”de vise”, închise la sfârșitul anului 2011, la grupurile organizate de distribuție ilegală de produse cu efecte psihoactive, cunoscute ca ”etnobotanice”, este descrisă în rechizitoriul celor pe care DIICOT Cluj îi numește ”primii cei mai importanţi distribuitori de produse etnobotanice din Cluj-Napoca”, cărora le-a revenit în Cluj ”pionieratul în activitatea de distribuire de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive”.

În vara lui 2015, Justiția clujeană marca în premieră arestarea preventivă a șapte inculpați acuzați de operațiuni cu etnobotanice, care însă nu au stat mult după gratii. În luna august a anului trecut, 13 inculpați, în frunte cu cei considerații capii rețelei, Claudiu Buzan, zis ”Blondu” și Zsolt Janos Fodor, zis ”Unguru”, au fost trimiși în judecată. Dosarul a trecut de faza camerei preliminare, iar în 24 aprilie trebuia să înceapă la Tribunalul Cluj procesul primei grupări de distribuitori de etnobotanice din Cluj. Procesul a fost amânat la cererea avocaților a doi inculpați. Mai jos puteți citi câteva părți esențiale din rechizitoriul întocmit de procurorul Rareș Ciaușu de la DIICOT Cluj:

De când s-au închis magazinele ”de vise”, s-a extins distribuția ilegală

”La data de 07.11.2011, legiuitorul naţional a adoptat, după modelul altor legislaţii, Legea nr. 194/2011, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare. Raţiunea adoptării acestui act normativ, menţionată expres în cuprinsul articolului 1 al legii, a constituit-o necesitatea instituirii unor măsuri de prevenire, control şi combatere a consumului produselor susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de acţiunile negative ale acestora.

Adoptarea legii s-a făcut în contextul existenţei pe piaţă a unui mare număr de magazine, denumite sugestiv „de vise”, care comercializau astfel de substanţe denumite popular „etnobotanice”. Aceste substanţe, care puteau fi comercializate şi procurate legal, de către orice persoană (în special tineri) până la adoptarea Legii nr. 194/2011, se împart în două mari categorii: substanţe sub formă pulverulentă (de praf) ori cristalină (Aceste substanţe poartă denumirea populară de „sare”), care fac parte de regulă din clasa catinoanelor, se consumă prin prizare şi au asupra organismului un efect energizant, asemănător amfetaminei (speed), sporind rezistenţa la oboseală şi la consumul de alcool şi, respectiv, substanţe sub formă de fragmente vegetale mărunţite, conţinând compuşi din clasa cannabinoizilor sintetici, care se consumă prin fumare (Aceste substanţe poartă denumirea populară de „fum”.), sub formă de ţigarete confecţionate artizanal, după ce de regulă, în prealabil, aceste fragmente sunt amestecate cu tutun.

Cannabinoizii sintetici sunt substanţe care acţionează la nivelul receptorilor CB1 şi CB2 prezenţi în organismul uman şi produc efecte similare celor ale drogului de referinţă THC (stări de ameţeală, relaxare, euforie). Aceştia se leagă de receptorii cannabinoidici CB1 din creier şi, în stare pură sau stropiţi pe material vegetal, au un potenţial extrem de dăunător. Cannabinoizii sintetici nu sunt produse naturale, ei nu au fost regăsiţi în natură, astfel că ei apar în produsele aşa-zis „etnobotanice” ca urmare a impregnării lor pe suprafaţa materialului vegetal prin stropire cu o soluţie a acestor substanţe. într-un document emis de către National Drug Court Institute din S. U.A., problema folosirii canabinoizilor sintetici este descrisă ca fiind „semnificativă şi perturbatoare”. Aceasta deoarece, pe termen lung, folosirea repetată a acestor substanţe, pe lângă starea specifică de dependenţă, conduce în principal la insomnii, lipsa poftei de mâncare, pierdere în greutate, greaţă, stări de nelinişte, anxietate şi transpiraţii abundente. Numeroşi consumatori ai acestor substanţe au declarat faptul că efectul acestora este mai puternic decât cel produs de către drogul de referinţă (cannabis), iar starea de dependenţă se instalează mult mai rapid şi este mai puternică.

Dacă actul normativ amintit a marcat, inevitabil, momentul închiderii magazinelor „de vise”, odată cu incriminarea operaţiunilor de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii, condiţionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere a acestor produse, în lipsa unei autorizaţii eliberate în acest scop de către A.N.S.V.S.A., nu acelaşi a fost efectul în privinţa existenţei pe piaţă a acestor substanţe, distribuirii şi consumului lor. Astfel, operaţiunile au devenit interzise sub sancţiune penală, dar, asemenea celor având ca obiect droguri, nu au dispărut. Dimpotrivă, în perioada scursă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 194/2011 aceste operaţiuni au cunoscut o continuă expansiune, pe fondul cererii tot mai ridicate existente pe piaţă. în mod corespunzător, direct proporţional cu cererea pentru aceste substanţe, au apărut persoane care au început să le distribuie contra cost, obţinând venituri importante. în paralel, consecinţele medicale, educaţionale şi psihosociale nu au întârziat să apară.”

DIICOT Cluj: ”numeroşi copii au ajuns în stare critică la unităţile spitaliceşti”

”Unităţile spitaliceşti (atât cele de urgenţă cât şi cele de psihiatrie) au fost copleşite de cazuri de intoxicare cu substanţe etnobotanice (în special cele sub formă de fragmente vegetale care se fumează), înregistrându-se şi decese. Absenteismul şcolar a crescut, întrucât s-a ajuns la comercializarea acestor substanţe în imediata apropiere a şcolilor sau chiar în incinta acestora. Infracţiunile cu violenţă comise pe fondul consumului de substanţe etnobotanice au crescut ca număr. A crescut şi numărul de sinucideri şi automutilări, comise pe acelaşi fond. S-a constatat faptul că substanţele respective provoacă o puternică dependenţă atât fizică, cât şi psihică. Practic, singura preocupare a consumatorilor de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a devenit obţinerea de resurse băneşti pentru procurarea de noi doze. în numeroase cazuri, mijloacele de obţinere a acestor resurse sunt ilicite. în mod corespunzător, distribuitorii substanţelor sunt preocupaţi doar de comercializarea unor cantităţi cât mai importante de substanţă, fiindu-le indiferente persoanele care ajung să le consume. Drept dovadă, numeroşi copii (cu vârsta de până la 16 ani) au ajuns în stare critică la unităţile spitaliceşti sau chiar au fost internaţi la secţia psihiatrie, diagnosticul fiind de-a dreptul îngrijorător.

În mod inevitabil, efectele produse de consumul substanţelor pe care le-au distribuit au ajuns şi la cunoştinţa distribuitorilor. Nu doar că acest aspect nu i-a determinat să înceteze activitatea infracţională, dar aceştia au continuat frenetic să distribuie produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fiind mai bine organizaţi şi plasând cantităţi tot mai mari pe piaţă, comercializate către un număr cât mai mare de persoane.

Sursele de aprovizionare ale primilor distribuitori ai acestor substanţe le-au reprezentat site-urile web pe care substanţele etnobotanice au continuat o perioadă să fie comercializate, fiind achiziţionate în cantităţi mai mari, porţîonate, împachetate în plicuri din plastic de tip zip-lock şi comercializate apoi cu amănuntul. în scurt timp, activitatea de plasare de substanţe psihoactive pe piaţa consumatorilor a devenit comparabilă cu cea de plasare a drogurilor de risc, numeroşi consumatori preferând achiziţionarea de substanţe psihoactive sintetice la preţuri mai avantajoase şi ţinând cont de uşurinţa cu care puteau găsi sursele de aprovizionare, încurajate de neajunsurile legislative iniţiale care îngreunau eforturile autorităţilor de contracarare a acestui fenomen infracţional.

În perioada de început, distribuitorii acestor substanţe erau mai puţini şi acţionau mai precaut, încercând să ascundă adevărata natură a substanţelor comercializate prin etichetarea plicurilor care le conţineau cu autocolante purtând diferite denumiri, urmate de inscripţii privind o altă natură a substanţelor (cum ar fi sare de baie, aromatizant de cameră etc.) şi chiar avertismentul „interzis consumului uman”. În mod evident, scopul comercializării şi, respectiv, procurării acestor substanţe îl constituie tocmai cel al consumului substanţelor cu proprietăţi psihoactive, nicidecum utilizarea acestor substanţe în alte scopuri. Mai recent, distribuitorii de substanţe psihoactive nu se mai obosesc să încerce disimularea adevăratei naturi a produse susceptibile de a avea efecte psihoactive pe care le comercializează, astfel că plicurile din plastic în care acestea sunt ambalate nu mai poartă inscripţii fictive referitoare la natura lor, ceea ce ar genera costuri suplimentare pentru distribuitori.”

”Pionierii” în domeniu au început distribuția cu bicicleta

”Pe raza judeţului Cluj, în special a municipiului Cluj-Napoca, pionieratul în activitatea de distribuire de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a revenit inculpaţilor Buzan Claudiu Cornel, zis „Blondu” şi Fodor Zsolt Janos, zis „Unguru”, care sunt cunoscuţi ca primii cei mai importanţi distribuitori de produse etnobotanice din Cluj-Napoca. Astfel, numeroase persoane audiate, la care ne vom referi pe larg în continuarea expunerii noastre, au declarat faptul că, după închiderea magazinelor „de vise”, primele persoane de la care şi-au procurat substanţe psihoactive au fost cei doi inculpaţi.

Unele dintre aceste persoane au precizat că, mai întâi, inculpatul Fodor Zsolt Janos a distribuit singur aceste substanţe, pe care le procura şi ambala personal în acest scop, deplasându-se cu bicicleta la locul de întâlnire cu clienţii, iar la scurt timp, acestuia i s-a alăturat inculpatul Buzan Claudiu Cornel., cu care a format o echipă de distribuţie extrem de eficientă, având şi avantajul deplasării mai rapide cu autoturismul inculpatului Buzan Claudiu Cornel în scopul distribuirii substanţelor psihoactive.

Începând cu luna ianuarie 2012, fără a se putea stabili cu certitudine data, inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos au distribuit, direct sau prin intermediul celorlalţi membrii ai grupului infracţional organizat căruia i-au pus bazele, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către un număr extrem de mare de consumatori – în jur de 2 000. în egală măsură, în mai multe cazuri inculpaţii au fost surprinşi având asupra lor cantităţi importante de substanţe psihoactive. În alte cazuri au fost depistaţi diferiţi consumatori care şi-au procurat produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de la unul sau mai mulţi membri ai grupului infracţional organizat. La aceste operaţiuni se adaugă şi cumpărările autorizate de substanţă de la inculpaţi, efectuate începând cu luna octombrie 2014. Asupra acestor aspecte vom reveni detaliat după ce, în prealabil, vom expune modul în care s-a format şi organizat grupul infracţional, în scopul distribuirii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.”

Organizare: Telefoane de serviciu, mașini închiriate, ture de lucru și mii de consumatori

Potrivit rechizitoriului DIICOT, ”grupul infracţional organizat s-a constituit cu toţi inculpaţii în cursul anului 2012, la iniţiativa inculpaţilor Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos.

Din conţinutul convorbirilor la care am făcut mai sus referire rezultă următoarele împrejurări care conturează elementele grupului infracţional organizat: inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos erau persoanele care procurau cantităţi mari de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive şi de la care marfa pleca gata ambalată (în plicuri purtând etichete cu diferite inscripţii) către ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, ce se ocupau doar de distribuţia substanţelor către consumatori; cei doi îşi coordonau în permanenţă activitatea, purtând convorbiri telefonice şi întâlnindu-se zilnic sau aproape zilnic în acest scop; majoritatea convorbirilor cu membrii grupului care se ocupau de distribuţie priveau aspecte organizatorice, fiind tot mai rare, pe măsura trecerii timpului, situaţiile în care inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos se întâlneau personal cu consumatorii; cei doi lideri ai grupului s-au ocupat de procurarea etichetelor cu diferite inscripţii ce au fost aplicate ulterior pe plicurile conţinând produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive, ei erau cei care se interesau de stocurile de marfă, pe care le refăceau la nevoie, de volumul vânzărilor, de locurile în care s-au deplasat ceilalţi membri ai grupului, dădeau dispoziţii acestora unde să se deplaseze pentru a se întâlni cu persoanele cu care inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos discutau anterior telefonic şi stabileau locurile de întâlnire, întrebau dacă telefoanele celorlalţi sunt funcţionale sau le atrăgeau atenţia că sunt închise, astfel că nu puteau fi contactaţi de consumatori; În replică, inculpaţii Găcianu Marius., Sepsi Attila-Levente şi Curuțiu Tudor-Iosif raportau toate aceste date şi îndeplineau sarcinile trasate de cei doi lideri; între inculpaţi se discuta uneori ca unul „să iasă în locul celuilalt”.

Cea mai relevantă convorbire în acest sens este cea purtată la data de 02.04.2013, ora 11.00, între inculpaţii Fodor Zsolt Janos şi Sepsi Attila-Levente, în cadrul căreia acest din urmă inculpat întreabă unde este coinculpatul Găcianu Marius, la care inculpatul Fodor Zsolt Janos (care mergea la locuinţa inculpatului Curuțiu Tudor-Iosif) îi răspunde că „Voi ştiţi, că-i tura voastră”. Cu alte cuvinte, încă de la acel moment inculpaţii îşi desfăşurau activitatea în ture de lucru, în echipe coordonate de cei doi lideri.

Din toate aspectele mai sus redate rezultă cu claritate faptul că, încă din luna martie 2013, inculpaţii Buzan Claudiu Cornel, Fodor Zsolt Janos. Senkalszky Andras, Găcianu Marius., Sepsi Attila-Levente , Szekely Norbert Attila, Curuțiu Tudor-Iosif., Trif Sebastian Vasile, Virag Andrei şi Vincze Raul făceau parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit în cursul anului 2012 la iniţiativa primilor doi inculpaţi în scopul efectuării de operaţiuni neautorizate cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care să le aducă profit şi care au desfăşurat în mod repetat – zilnic sau aproape zilnic, cu câteva perioade de scurtă întrerupere, ce nu au depăşit fiecare 1-2 luni – astfel de activităţi, în mod coordonat. în cadrul grupului, fiecare membru avea roluri prestabilite, inculpaţilor Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos revenindu-le rolul de lideri, care coordonau activitatea infracţională, se ocupau de aprovizionarea cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, cântărirea, ambalarea şi etichetarea acestora, după care distribuiau substanţa celorlalţi inculpaţi, care se întâlneau cu consumatorii, cărora le vindeau substanţa în cauză şi de la care încasau banii, bani din care o parte (15 lei/plic) o remiteau liderilor grupului. În acest scop, inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos ţineau legătura telefonică prin intermediul unor posturi telefonice „de serviciu” (adică folosite exclusiv în acest scop) cu consumatorii, stabileau locurile de întâlnire cu aceştia, după care îi dirijau pe ceilalţi membri ai grupului către aceste locuri.

Posturile telefonice „de serviciu” erau remise de către membrii grupului care îşi încheiau „tura” de distribuţie celor care şi-o începeau. Totodată, membrii grupului care se ocupau de distribuţie acţionau coordonat, în echipe de câte doi, ţineau legătura cu liderii grupului, de la care primeau dispoziţii şi cărora le raportau situaţia în timp real (cu privire la stocuri de marfa, volum de vânzări, locul în care se află, locurile în care fuseseră pentru a distribui marfă, locurile unde urmează să se deplaseze şi în ce formaţie). De asemenea, membrii grupului se suplineau reciproc, pentru a nu exista perioade de inactivitate.

Fiind audiat, martorul G.F.C. a declarat că, la începutul anului 2012, inculpatul Buzan i-a propus să adere la grupul infracţional care exista şi acţiona coordonat deja de 3 ani, însă martorul a refuzat această propunere.

În timp, activitatea inculpaţilor a cunoscut o expansiune continuă, iar veniturile obţinute ilicit au fost reinvestite pentru extinderea activităţii infracţionale şi asigurarea mijloacelor necesare (autoturisme şi telefoane „de serviciu”, ambalaje, procurări mai dese şi în cantităţi mai mari de substanţe etnobotanice). Astfel, inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos au închiriat autoturisme (pe numele celorlalţi inculpaţi) pe care membrii grupului le foloseau pentru a se deplasa la întâlnirile cu cumpărătorii şi, de asemenea, au pus la dispoziţia celorlalţi numere de telefon (cartele prepay) pentru a putea fi contactaţi de către cumpărători.

În egală măsură, organizarea s-a îmbunătăţit, în sensul că activitatea s-a împărţit pe două ramuri, fiecare ramură având două paliere: palierul de procurare, ambalare, etichetare, pregătire a substanţelor pentru distribuitorii cu amănuntul şi coordonare a activităţii acestora, respectiv palierul de distribuţie propriu-zisă. In fiecare cele două ramuri, primul palier era asigurat de unul dintre cei doi lideri, iar cel de-al doilea palier, de inculpaţii aflaţi sub directa sa coordonare. Astfel, inculpatul Buzan coordona în mod direct activitatea inculpaţilor G.M., S.A.-L., V.A., T.S.V. şi V.R., iar inculpatul Fodor coordona în mod direct activitatea inculpaţilor S.A., S.N.A. şi C.T.I.. Desigur, inculpaţii din cele doua ramuri se cunoşteau reciproc, ştiau că fac parte din acelaşi grup, coordonat de cei doi lideri, cărora le recunoşteau autoritatea, în acest sens, trebuie subliniat faptul că, uneori, unul dintre cei doi lideri purta discuţii cu inculpaţii aflaţi pe palierul de distribuţie subordonat celuilalt lider. De asemenea, în cadrul convorbirilor telefonice, fiecare dintre inculpaţi a făcut referire la ceilalţi membri ai grupului, atât din ramura sa de distribuţie, cât şi din cealaltă ramură.

Distribuţia substanţelor se făcea de membrii grupului în echipă de câte doi (de regulă aceeaşi), care acţionau fiecare în anumite zone prestabilite. Ca măsură de precauţie, liderii grupului au impus ca inculpaţii care se ocupau de distribuţie să nu aibă asupra lor cantităţi foarte mari de substanţe psihoactive, pentru a nu fi deposedaţi de acestea sau pentru a putea susţine că le deţin în scopul propriului consum în cazul în care ar fi fost depistaţi de către organele de poliţie. Această măsură a fost ocazionată de faptul că, aşa cum vom arăta, o parte dintre aceştia au fost depistaţi cu cantităţi mai mari de substanţă, ceea ce, în mod firesc, a trezit suspiciuni cu privire la scopul deţinerii. De asemenea, în partea de final a activităţii infracţionale coordonatorii grupării au luat decizia transmisă tuturor membrilor de a nu vinde mai mult de cinci plicuri cu substanţe psihoactive unei persoane. în momentul în care inculpaţii distribuitori rămâneau fără substanţe, aceştia luau legătura telefonic, fiecare pe ramura sa de distribuţie, cu inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos, cu care se întâlneau pentru a-şi reface stocul de marfă. Inculpaţii ţineau şi evidenţa veniturilor încasate, după cum rezultă din convorbirea telefonică purtată la data de 07.03.2015, ora 20:09 între inculpaţii Fodor şi Senkalszky Andras..

La ieşirea din tură, echipa preda atât autoturismul cât şi postul telefonic următoarei echipe, pentru a eficientiza activitatea infracţională şi a satisface un număr cât mai mare de solicitări din partea consumatorilor. Un plic cu substanţă sub formă de fragmente vegetale mărunţite era comercializat, de regulă, cu suma de 25 lei, dintre care 15 lei reveneau liderilor, care reinvesteau o parte din profit în achiziţionarea de noi cantităţi de marfă şi ambalaje, plata contravalorii uzului autoturismelor închiriate şi a contravalorii folosirii posturilor telefonice. Combustibilul necesar autoturismelor închiriate era asigurat de echipajul care folosea autoturismul, ai cărui membri, pentru a-şi maximiza profitul, îşi însuşeau o parte din cantitatea de substanţă psihoactivă aflată în fiecare plic (ceea ce însemna că nu era necesar să mai plătească pentru aceasta, costul fiind suportat în necunoştinţă de cauză de către cumpărător). Astfel, s-a ajuns la situaţii în care un plic cu substanţă psihoactivă achiziţionat cu suma de 25 lei să conţină doar 0,2 grame substanţă. Având în vedere această împrejurare, distribuitorii scădeau uneori preţul de vânzare de la 25 la 20 lei, important fiind să vândă cantităţi cât mai mari de marfă. în toate cazurile, liderilor le revenea suma de 15 lei pentru fiecare plic vândut de distribuitorii de acţionau în ramura de distribuţie aflată în subordinea sa. (…)”

”Încasările zilnice ale unei echipe formate din 2 inculpaţi se ridicau la suma de 12.000 – 13.000 lei”

”În modul şi cu organizarea arătate, începând cu anul 2012 şi până în prima jumătate a anului 2015, membrii grupului au procurat, transportat, manipulat şi plasat pe piaţa consumatorilor din judeţul Cluj, direct sau indirect, prin intermediul celorlalţi, cantităţi uriaşe de substanţe (vegetale, cristaline, pulverulente) conţinând compuşii 5 FLUORO AB-PINACA, THJ-2201 şi 5 FLUORO-PB22, 5 F APP-PINACA, AB-CHMINACA, AB-FUBINACA (FUB-AMB), AMB FUBINACA, ce fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici, respectiv ETHYLONE, ce face parte din clasa catinoanelor sintetice, susceptibili de a produce efecte psihoactive în urma consumului, ce au ajuns să fie consumate de un număr impresionant de persoane (de ordinul miilor), în special tineri, cu consecinţe devastatoare pentru aceştia.

În afară de martorul A.P.- L., care, aşa cum arătam, a precizat şi faptul că membrii grupului distribuiau în mod repetat produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către un număr de circa 2 000 de persoane de la care au încasat sume foarte mari de bani, inculpatul Găcianu Marius a declarat că, în agenda telefonică a telefonului inculpatului Buzan Claudiu Cornel erau stocate circa 1 200 de numere ale persoanelor cărora le erau distribuite în mod regulat substanţe psihoactive. Aceste cifre explică şi veniturile impresionante pe care membrii grupului infracţional organizat le realizau. Astfel, inculpatul G.M. a făcut referire la faptul că, în perioada de final a activităţii infracţionale, încasările zilnice ale unei echipe formate din 2 inculpaţi se ridicau la suma de 12.000 – 13.000 lei. Este o sumă impresionantă pentru o singură zi de activitate infracţională, ce depăşeşte semnificativ majoritatea veniturilor lunare obţinute din activităţi licite. Dacă luăm în considerare faptul că activitatea infracţională a grupului s-a întins pe o perioadă de circa 3 ani (este adevărat, cu câteva perioade de inactivitate ce nu au depăşit însă, fiecare, 1-2 luni), putem concluziona în sensul că veniturile dobândite ilicit de membrii grupului infracţional organizat condus de inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos au fost colosale. Aceasta explică cuantumul sumelor ce se impun a fi confiscate de la fiecare dintre inculpaţi, aşa cum vom arăta mai jos, cu precizarea că aceste sume sunt totuşi limitate la cele precizate de martorii care au fost identificaţi şi audiaţi în prezenta cauză şi care reprezintă doar un procent modest din totalul consumatorilor către care acest grup infracţional organizat a distribuit substanţe psihoactive pe parcursul câtorva ani.”, se arată în rechizitoriul DIICOT Cluj.

Comments

comentarii