Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Cerere pentru ordin de protecție împotriva fostului concubin violent, respinsă ca inadmisibilă

Cerere pentru ordin de protecție împotriva fostului concubin violent, respinsă ca inadmisibilă

O femeie din Cluj a cerut ordin de protecție împotriva fostului concubin, de care s-a despărțit pentru că a agresat-o și cu care s-a trezit la ușă după o vreme de la despărțire, dar instanța i-a respins cerere ca inadmisibilă. Vedeți motivul în sentința de mai jos!

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5717/2016 – Judecătoria Cluj-Napoca

Pe rol se afla soluționarea cauzei civile privind pe petenta G. I. C. în contradictoriu cu intimatul D. O. I., având ca obiect ordin de protecție.

La apelul nominal făcut în ședința publica, se prezintă petenta asistată de av. U L M, pentru intimat, av. R. B, în calitate de apărător desemnat din oficiu și av. A. D. I., în calitate de apărător ales, precum și numitul P. D.O, prezentat în calitate de martor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se constată că la dosarul cauzei au fost depuse de către petentă, la data de 10.06.2015, prin serviciul Registratură al instanței, precizări și acte anexe.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru reprezentarea intereselor intimatului, av. R. B, depune la dosarul cauzei, în ședință publică, Referat pentru plata onorariului și solicită instanței să ia act de încetarea mandatului de reprezentare din oficiu, având în vedere prezența apărătorului ales al intimatului.

Reprezentanta petentei arată că susține cererea astfel cum a fost precizată, cu instituirea ordinului de protecție pentru o perioadă de 6 luni, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitatea prevăzute pentru cererea având ca obiect ordin de protecție, că starea de temere creată există, la fel și starea de pericol reprezentată de existența unui act de violență. Susține că între petentă și intimat au existat relații care pot fi asimilate relațiilor de familie, că părțile au locuit împreună pentru o perioadă de circa un an și jumătate. Referitor la starea de teama a petentei, susține ca aceasta este generata de violența fizică și verbală manifestată de intimat în cursul zilei de duminică, când intimatul s-a prezentat la domiciliul petentei, a vrut să intre forțat în casă și a vrut să o lovească.

Reprezentanta intimatului invocă excepția de inadmisibilitate a cererii formulată de către petentă, cu consecința respingerii acesteia ca inadmisibilă, deoarece în conformitate cu prevederile Legii 217/2003, ordinul de protecție se instituie strict față de situațiile prevăzute, ori relația dintre petentă și intimat nu se încadrează în aceste cerințe, pentru ca părțile nu au locuit și nici nu s-au administrat împreună ca și un cuplu. Astfel, între părți a existat o relație de prietenie, de iubire desfășurată la distanță, intimatul locuind în Alba Iulia, iar pârâta la Cluj-Napoca. Având în vedere relația la distanță dintre cei doi, arată că ea personal, în calitate de verișoară a intimatului, i-a propus acestuia să se mute in Cluj, la locuința ei, însă această relație s-a dovedit pe parcursul vremii că nu avea nici un viitor. Se pare că petenta nu a fost suficient de clară atunci când i-a spus intimatului că relația dintre ei s-a sfârșit, în sensul că a lăsat tot timpul o portiță spre împăcare, iar intimatul a continuat să creadă că relația dintre părți încă există. Întrebată fiind de către instanță, arată că pârâtul nu a locuit niciodată la Cluj și că doar petrecea sfârșitul de săptămână aici.

Reprezentanta petentei solicită instanței respingerea excepției invocată având în vedere că relația de concubinaj se încadrează în sensul celor prevăzute de art.5 din Legea 217/2003 și că părțile au avut o relație asemănătoare celor dintre soți, intimatul locuind o perioadă mai lungă la Cluj la reședința petentei.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea excepției inadmisibilității apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 din Legea 217/2003, conflictul fiind conturat pe fondul unei relații de conviețuire.

Instanța, in temeiul art. 248 alin. 4 NCPC, unește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată cu fondul cauzei, apreciind că este necesara administrarea acelorași probe pentru soluționarea excepției, ca si pentru soluționarea fondului cauzei.

Reprezentanta intimatului, sub aspectul chestiunilor de fond, solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și solicită instanței să privească această cauză drept consecința neplăcută a finalizării unei relații neîmpărtășite, în care fiecare a avut partea sa de vină, petenta nu a dat semne suficient de clare că relația nu mai poate continua, iar intimatul nu a vrut să creadă că această relație este sortită eșecului. Susține că lucrurile au degenerat datorită apariției noului prieten al petentei, aceasta din urmă introducând prezenta cerere pentru a da o lecție unui om pentru care nu a nutrit sentimente adevărate, iar intimatul a dovedit lipsă de maturitate in gestionarea situatiei create, gelozie și neputință, însă acum regretă fapta întrucât este un om bun, acest tip de comportament nefiind unul obișnuit pentru el, ba din contră, este un om cu suflet mare, care este doar îndrăgostit.

Instanța acordă cuvântul pe cererile în probațiune.

Reprezentanta petentei solicită instanței încuviințarea probei testimoniale în cadrul căreia să fie audiati numiții P D O, pentru a dovedi existența relațiilor de familie și G. O A, indicând teza probatorie ca fiind conviețuirea părților și despre care arată că nu este prezentă la acest termen de judecată.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea cererilor în probațiune testimonială raportat la aspectul că martorul prezent la acest termen a luat contact cu un singur eveniment izolat. În ceea ce privește martorul lipsă, solicită respingerea raportat la aspectul că prezența cerere se judecă în procedura de urgență. Susține că intimatul nu a prezentat martori tocmai din cauza urgenței cu care se judecă această cauză. Referitor la înscrisurile depuse la dosar, învederează că acestea nu au fost certificate pentru conformitate cu originalul.

Reprezentanta Ministerului Public solicită încuviințarea probei testimoniale solicitată de către reprezentanta petentei.

Întrebată fiind de către instanță, reprezentanta petentei susține că nu a prezentat la acest termen pe martora G. O întrucât doar în cursul zilei de ieri s-a prezentat la cabinet, iar apărarea și-a făcut-o singură.

În replică, reprezentanta intimatului susține că nu i se poate imputa clientului său ca petenta și-a făcut singură apărarea.

Instanța, apreciind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat numitul P. D_O, încuviințează cererea în probațiune.

Instanța, raportat la prezența petentei și susținerile referitoare la conviețuirea părților, apreciază utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei administrarea, din oficiu, a probei cu interogatoriul petentei, motiv pentru care o încuviințează și procedează la administrarea acestei probe, în conformitate cu prevederile de NCPC.

Întrebarea 1: Corespunde adevărului că ați avut o relație în care ați conviețuit împreună cu intimatul?

Răspuns: Am avut o relație cu intimatul, am plătit facturi împreună, am avut invitați acasă, am fost împreună la cununia unor prieteni și au existat perioade de circa două săptămâni în care intimatul venea în week-end la Cluj, insa week-end-urile se prelungeau, intimatul rămânand până vinerea urmatoare, aceasta situatie durand timp de un an și jumătate.

Întrebarea 2: În acest interval de circa un an și jumătate, de câte ori au avut loc astfel de week-end-uri prelungite?

Răspuns: Intimatul nu avea serviciu sau lucra doar în unele week-end-uri, astfel că venea de minim două ori pe lună, câteodată chiar și trei.

Întrebarea 3: Ați mers în concedii împreună?

Răspuns: Nu. Din cauza situației materiale a intimatului și pentru că eu mi-am făcut anul trecut concediul cu familia, fiind plecată din țară trei săptămâni, dar au existat diverse ieșiri în timpul week-end-urilor, în Cluj.

Întrebarea 4: Când spuneți că ați plătit facturi împreună, vă referiți la facutir ocazionale sau ați plătit in mod constant impreuna cheltuieli de întreținere?

Răspuns: Au fost situații în care intimatul mi-a mai plătit câte o factură de curent sau gaz sau când am mers la cumpărături împreună și am plătit pe jumătate.

Întrebarea 5: L-ați prezentat pe intimat familiei dumneavoastră?

Răspuns: Părinților mei nu l-am prezentat, însă eu am fost la el acasă și i-am cunoscut familia. Mama mea nu a fost de acord cu relația cu intimatul și apoi când lucrurile au degenerat, nu am mai vrut eu.

Reprezentanta intimatului, față de răspunsurile la interogator, solicită suplimentarea cu întrebarea dacă este adevărat că anul trecut când verișoara sa i-a găsit serviciu intimatului, petenta s-a opus ca acesta să se mute la Cluj pentru că nu a vrut să locuiască cu el.

Reprezentanta petentei arată că se opune încuviințării acestei întrebări întrucât nu a luat act de conținutul întâmpinării raportat la data depunerii.

Instanța pune în vedere reprezentantei petentei că nici precizarea de acțiune nu a putut fi lecturată decât în cursul acestei dimineți când a fost depusă Totodată, pune în vedere reprezentantei intimatului că nu a solicitat proba cu interogatoriul petentei, această probă fiind administrată din oficiu de către instanță. Mai mult decât atât, instanța, dacă apreciază pertinentă întrebarea adresată de către reprezentanta intimatului, și-o poate însuși, motiv pentru care procedează la suplimentarea interogatoriului cu întrebarea:

Întrebarea 6: Este adevărat că anul v-ați opus ca intimatul să se mute la Cluj pentru că nu ați vrut să locuiți cu el?

Răspuns: Eu i-am spus că este decizia lui, că îl susțin în orice se hotărăște să facă, așa cum am făcut în toată perioada în care și-a căutat de lucru. I-am spus că poate să locuiască o perioadă, la început, la mine și apoi vedem ce se întâmplă. Nu i-am spus că nu poate să locuiască la mine și dacă salariul este bun și corespunde vieții în Cluj, eu îl susțin așa cum am făcut-o întotdeauna, cât timp a încercat să își găsească serviciu.

S-a procedat la identificarea cu carte de identitate și audierea martorului P D O, în conformitate cu prevederile NCPC, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată în scris, semnată de președintele completului de judecată, grefier și martor și atașată la dosarul cauzei.

La interpelarea instanței, numitul P. D O. arată că nu solicită cheltuieli de deplasare.

Instanța, raportat la caracterul urgent al cauzei și că părțile au fost citate cu mențiunea de a prezenta martorii a căror audiere o solicită și așa cum a fost prezent martorul P. D_ O, putea fi prezentă la acest termen și martora G. O, respinge cererea în probațiune testimonială formulată de către reprezentanta petentei.

Instanța, raportat la aspectul că întâmpinarea a fost lecturată pe parcursul administrării probelor, apreciază necesar suplimentarea probei cu interogatoriul petentei.

Întrebarea 7 : Față de aspectul că contractul de asistență psihologică este încheiat în luna septembrie 2016, când încă aveați o relație cu intimatul, iar relațiile au degenerat în cursul lunii octombrie, care a fost cauza pentru care ați apreciat necesară consilierea psihologică, respectiv această măsură s-a datorat exclusiv relației cu intimatul ?

Răspuns : În urma unor certuri foarte violente, am fost lovită de perete și am început să am atacuri de panică și atacuri de anxietate și aveam momente în care nu știam unde mă aflu, sau ma trezeam și nu știam unde sunt, sau chiar și atunci când eram la volan. Certurile erau din ce în ce mai violente, i-am spus mamei și surorii lui, i-am spus și lui că nu mai vreau o relație cu el din momentul în care s-a pus problema despărțirii. Chiar în cursul zilei de sâmbătă a venit la mine acasă și mi-a trimis sora lui mesaj că este la mine și că vrea să vorbim însă i-am transmis să mă lase în pace.

Atât reprezentanta petentei, cât și reprezentanta intimatului arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.

Instanța, nefiind alte cereri de formulat sau probe de propus, în temeiul art. 258 alin.1 C. proc. civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 C. proc. civilă și acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul pe fond, reprezentanta petentei solicita instanței admiterea cererii de insitituire a ordinului de protecție, conform celor precizate, cheltuielile de judecată urmând a fi solicitate pe cale separată. Din probațiunea depusă la dosar rezultă că între părți a existat o relație pe o perioadă de circa un an și jumătate, relație care a avut un sfârșit pe care intimatul nu l-a acceptat. Prin mail-uri trimise intimatul a amenințat-o pe petentă  în mod constant. Deși a trecut o perioadă mare de timp de când s-au despărțit, intimatul nu a acceptat situația deși a beneficiat și el de consiliere pe care, de altfel, nu a dus-o la bun sfârșit. Apreciază că dacă nu ar fi fost actualul prieten al petentei de față, toată furia și violența ar fi fost îndreptată asupra ei.

Având cuvântul pe fond, reprezentanta intimatului solicită, în principal, admiterea excepției inadmisibilității cu consecința respingerii acțiunii ca inadmisibilă. Din interogatoriul administrat la acest termen nu reises existența relațiilor între părți în sensul celor prevăzute de art. 5 alin.1 din Legea 217/2003, petenta nu se gospodărește împreună cu intimatul pentru ca acesta din urmă nu avea bani, nu își petrec concediile împreună pentru că, din nou, intimatul nu avea bani, nu a fost prezentat familiei petentei, astfel că este vorba despre o relație de prietenie, de dragoste, prost înțeleasă de ambele părți. În subsidiar, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, probațiunea administrată nefăcând dovada nici a violenței și nici a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru ca ordinul de protecție să fie instituit. Arată că nu solicită obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.

Având cuvântul pe fond, reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea cererii formulată de către petentă, apreciind-o ca fiind întemeiată prin raportare la prevederile art. 4 și art.23 din Legea 217/2003 și având în vedere relația relativ lungă și frecvența cu care cei doi s-au întâlnit, fiind îndeplinită condiția conviețuirii în cauză.

În replică, reprezentanta intimatului susține că de la momentul la care s-a întâmplat incidentul și a fost introdusă acțiunea pe rolul instanței, intimatul nu a mai luat legătura cu petenta și deși ea, în calitate de avocat a insistat să o contacteze pentru soluționarea problemei, s-a renunțat la această măsură tocmai pentru a nu o stresa pe petentă și mai mult decât susține ea că este stresată.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin.1 C. proc. civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.             

I N S T A N Ț A

Constata ca:

Prin cererea inregistrata pe rolul instantei sub nr. de mai sus si precizata in sedinta publica din data de 10.06.2016, petenta G. I. C a chemat in judecata pe paratul D. O. I, solicitand instituirea unui ordin de protectie in favoarea sa, in calitate de victima, prin care sa fie obligat intimatul sa pastreze o distanta minima de 200 m, atat fata de petenta, cat si fata de domiciliul sau din Alba Iulia, fata de resedinta sa din Cluj-Napoca si respectiv fata de locul de munca al petentei, pe o perioada de 6 luni. De asemenea, s-a solicitat sa se dispuna interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu petenta, pentru aceeasi perioada.

In motivarea cererii formulate, petenta a aratat in esenta ca timp de peste 1 an si jumatate a avut o relatie de concubinaj cu intimatul, convietuind impreuna cu acesta la resedinta sa din Cluj-Napoca, insa pe fondul certurilor si al violentelor verbale si fizice exercitate de intimat, a decis sa se desparta de intimat. A mai aratat petenta ca intimatul a refuzat sa admita faptul ca relatia lor s-a terminat, continuand sa o sune si sa-i trimita mesaje si e-mailuri amenintatoare, iar la data de 5.06.2016 s-a prezentat la resedinta sa, unde a avut o atitudine violenta, verbal si fizic, atat fata de ea, cat si fata de actualul ei prieten, context in care petenta a dezvoltat o teama continua la tot ceea ce tine de intimat, motiv pentru care a formulat prezenta cerere.

In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 217/2003.

Prin intampinarea formulata in cauza, intimatul a invocat in principal exceptia inadmisibilitatii cererii, iar cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca fiind nefondata.

In motivarea exceptiei invocate, intimatul a aratat in esenta ca pentru a beneficia de protectia instituita de Legea nr. 217/2003, victima trebuie sa indeplineasca o conditie esentiala si anume aceea de a avea calitatea de membru de familie, asa cum este aceasta notiune definita de art. 5 din  L. nr. 217/2003. Or, in speta, petenta nu are aceasta calitate, deoarece intre parti nu exista si nici nu a existat o legatura in sensul celor ocrotite de actul normativ sus-mentionat, acestia avand doar o relatie de prietenie si de iubire, care s-a desfasurat intotdeauna la distanta, cu exceptia unor scurte perioade in care se intalneau, de regula la sfarsit de saptamana.

Referitor la fondul cauzei, intimatul a aratat ca i-a fost greu sa accepte decizia petentei de a pune capat relatiei de prietenie cu el, deoarece nutrea sentimente puternice de iubire fata de aceasta, pe fondul carora a avut un comportament dictat de gelozie, insa regreta acest comportament, iar de la data incidentului care a determinat formularea cererii de emitere a ordinului de protectie si pana in prezent nu a mai incercat deloc sa o contacteze pe petenta.

Solutionarea exceptiei inadmisibilitatii cererii a fost unita cu fondul cauzei.

In probatiune, a fost adminsitrata proba cu inscrisuri, proba testimoniala si proba cu interogatoriul petentei si au fost utilizate marturisirile facute de parti prin cererea de chemare in judecata si respectiv prin intampinare.

Deliberand, instanta retine urmatoarele:

In fapt, din raspunsurile date de reclamanta la interogatoriul ce i-a fost luat si din marturisirile facute de parti prin cererea introductiva de instanta si respectiv prin intampinare, coroborate cu declaratia martorului P D.O (audiat la propunerea petentei), instanta retine ca partile au avut o relatie de concubinaj, pe parcursul careia au locuit ocazional si impreuna, pentru perioade scurte de timp, la resedinta petentei din Cluj-Napoca, str….., insa aceasta relatie a incetat, iar in prezent petenta locuieste singura la adresa sus-mentionata, in vreme ce intimatul locuieste la adresa lui de domiciliu, in Alba Iulia.

In drept, instanta retine ca potrivit disp. art. 23 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, actualizata si modificata, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre masurile – obligatiile sau interdictiile prevazute de acest text de lege.

Conform disp. art. 3 alin. (1) din din Legea nr. 217/2003, in sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate, iar potrivit disp. art. 5 din acelasi act normativ, “In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.”

Față de aceste dispozitii legale, instanta retine ca pentru emiterea ordinului de protectie trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii, respectiv este necesar ca integritatea fizica sau psihica a victimei sa fie pusa in pericol printr-un act de violenta (fizica sau psihica), aceasta sa vina din partea unui membru al familiei (in sensul prevederilor art. 5 din Legea nr. 217/2003), iar ordinul sa fie emis in scopul inlaturarii unei stari de pericol.

In speta, probele administrate au dovedit faptul ca partile au avut o relatie de concubinaj, care insa a incetat, in prezent acestea locuind separat, motiv pentru care, in temeiul disp. art. 248 alin. 1/NCPC, instanta va analiza cu precadere exceptia inadmisibilitatii cererii de emitere a ordinului de protectie, prin raportare la dispozitiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 217/2003, care se refera la concubini.

Astfel, instanta retine ca pentru ca aceste prevederi legale sa fie aplicabile situatiei din speta, este necesar ca intre cele doua parti sa fi existat relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, cu conditia ca ei sa convietuiasca in prezent. Or, aceasta conditie nu este indeplinita in cauza, deoarece relatia de concubinaj dintre parti s-a incheiat, iar prezenta cerere a fost promovata dupa incetarea relatiei, astfel ca relatia actuala dintre parti nu se circumscrie notiunii de convietuire, in sensul prevederilor art. 5 lit. c din Legea nr. 217/2003.

Retinerea instantei cu privire la lipsa convietuirii actuale dintre cele doua parti este intarita si de modul in care legiuitorul, referindu-se la situatia dintre soti la litera b) din art. 5 din Legea nr. 217/2003, foloseste pentru a defini notiunea de membru de familie urmatoarea formulare: „sotul /sotia si sau fostul sot/fosta sotie”. Este usor de observat ca prin tehnica legislativa folosita, legiuitorul, definind notiunea de membru de familie cu privire la persoanele ce la un moment dat s-au casatorit, nu mai foloseste ca in cazul situatiei concubinilor sintagma finala „in cazul in care convietuiesc”. In consecinta, daca legiuitorul ar fi dorit ca sfera subiectelor beneficiare ale unui ordin de protectie sa includa si fostii concubini, ar fi folosit ca in cazul sotilor notiunile de „fost/fosta”, respectiv „au convietuit/convietuiesc”.

Astfel, este evident ca prezentei cereri nu ii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 217/2003, cat timp partile nu mai convietuiesc in sensul prevederilor art. 5 lit. c), legiuitorul reglementand expres situatiile pe care le-a apreciat ca fiind supuse domeniului de aplicare a notiunii de membru de familie cu privire la alte categorii de persoane, chiar daca legatura dintre persoane nu mai este actuala, prin folosirea notiunii de „fost/fosta”.

Prin urmare, in conditiile in care, violentele la care face referire petenta nu au fost exercitate de catre un membru al familiei, in sensul prevederilor art. 5 din Legea nr. 217/2003, instanta apreciaza ca formularea unei astfel de cereri, intemeiate pe prevederile acestei legi, apare ca inadmisibila, actul normativ mentionat fiind aplicabil numai in situatiile expres si limitativ prevazute de lege, care nu sunt incidente in cauza.

Față de considerentele expuse, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii cererii de emitere a ordinului de protectie, invocata de intimat si, in consecinta, va respinge ca inadmisibila cererea de emitere a ordinului de protectie formulata de petenta impotriva intimatului, fara a mai fi necesara si analiza pe fond a pretentiilor petentei.

In temeiul art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, instanta va dispune avansarea, din fondurile Ministerului Justitiei, a sumei de 260 lei reprezentand onorariul aparatorului din oficiu numit pentru reprezentarea intimatului, d-na avocat R. B..

In temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanta va lua act de faptul ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns