CEDO: Imaginile de pe o cameră ascunsă într-un stilou, folosite de DNA, nu sunt ingerință în viața privată

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui funcționar de la Direcția de Finanțe Alba, condamnat într-un dosar DNA în care a fost filmat de administratorul unei firme cu o cameră video ascunsă într-un stilou.

În cauza Sârbu c. României, CEDO a hotărât că este permisă utilizarea într-un proces penal a înregistrărilor realizate de o persoană cu ajutorul unei camere video miniaturale atașate la un stilou, arată VedemJust.ro

Mihai Ioan Sârbu, angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, avea drept atribuție să controleze societățile comerciale cu privire la plata sumelor datorate statului. La un moment dat, s-a început anchetarea lui pentru luare de mită. În cursul anchetei, cu ocazia unei percheziții se descoperă într-un computer o înregistrare a unei discuții dintre el și administratorul unei societăți controlate care i-a dat mită.

Astfel, procurorii i-au deschis un al doilea dosar penal. În acest nou dosar, administratorul societății a recunoscut că a dat mită și că el a înregistrat discuția cu Sârbu, folosind o cameră video în miniatură care a fost atașată la un stilou. Sârbu însă nu a recunoscut fapta, ci a contestat legalitatea înregistrării.

Instanțele naționale au respins această apărare, stabilind că înregistrarea depusă la dosar este autentică (nu prezintă ștersături sau adăugiri) și este legală (nu e necesară autorizarea unui judecător cât timp privește propriile discuții ale celui care face înregistrarea și nu are importanță că a fost descoperită cu ocazia soluționării unei alte acuzații). Pe baza acestor probe, Sârbu a fost condamnat pentru corupție la 3 ani închisoare cu suspendare.

Apoi, funcționarul s-a plâns Curții de la Strasbourg pentru încălcarea vieții private prin acea înregistrare. CEDO a stabilit că, într-adevăr, înregistrarea unei persoane fără știrea ei este o ingerință în viața personală, dar aceasta este prevăzută de lege (Codul de procedură penală român o permite), vizează un scop legitim (a fost utilizată într-un proces penal declanșat pentru fapte de corupție) și este necesară într-o societate democratică (nu a fost vorba de o monitorizare constantă sau prelungită pe o perioadă lungă de timp, iar persoana în cauză avusese posibilitatea să conteste la instanță acea ingerință). Prin urmare, nu i s-a încălcat dreptul la respectarea vieții private prevăzut de articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Hotărârea CEDO este disponibilă în limba franceză.

Comments

comentarii