fbpx

CEDO: Imaginile de pe o cameră ascunsă într-un stilou, folosite de DNA, nu sunt ingerință în viața privată

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui funcționar de la Direcția de Finanțe Alba, condamnat într-un dosar DNA în care a fost filmat de administratorul unei firme cu o cameră video ascunsă într-un stilou.

În cauza Sârbu c. României, CEDO a hotărât că este permisă utilizarea într-un proces penal a înregistrărilor realizate de o persoană cu ajutorul unei camere video miniaturale atașate la un stilou, arată VedemJust.ro

Mihai Ioan Sârbu, angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, avea drept atribuție să controleze societățile comerciale cu privire la plata sumelor datorate statului. La un moment dat, s-a început anchetarea lui pentru luare de mită. În cursul anchetei, cu ocazia unei percheziții se descoperă într-un computer o înregistrare a unei discuții dintre el și administratorul unei societăți controlate care i-a dat mită.

Astfel, procurorii i-au deschis un al doilea dosar penal. În acest nou dosar, administratorul societății a recunoscut că a dat mită și că el a înregistrat discuția cu Sârbu, folosind o cameră video în miniatură care a fost atașată la un stilou. Sârbu însă nu a recunoscut fapta, ci a contestat legalitatea înregistrării.

Instanțele naționale au respins această apărare, stabilind că înregistrarea depusă la dosar este autentică (nu prezintă ștersături sau adăugiri) și este legală (nu e necesară autorizarea unui judecător cât timp privește propriile discuții ale celui care face înregistrarea și nu are importanță că a fost descoperită cu ocazia soluționării unei alte acuzații). Pe baza acestor probe, Sârbu a fost condamnat pentru corupție la 3 ani închisoare cu suspendare.

Apoi, funcționarul s-a plâns Curții de la Strasbourg pentru încălcarea vieții private prin acea înregistrare. CEDO a stabilit că, într-adevăr, înregistrarea unei persoane fără știrea ei este o ingerință în viața personală, dar aceasta este prevăzută de lege (Codul de procedură penală român o permite), vizează un scop legitim (a fost utilizată într-un proces penal declanșat pentru fapte de corupție) și este necesară într-o societate democratică (nu a fost vorba de o monitorizare constantă sau prelungită pe o perioadă lungă de timp, iar persoana în cauză avusese posibilitatea să conteste la instanță acea ingerință). Prin urmare, nu i s-a încălcat dreptul la respectarea vieții private prevăzut de articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Hotărârea CEDO este disponibilă în limba franceză.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Download [212.39 KB]

Comments

comentarii

Şapte din zece români (69%) consideră că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii României, procentul situându-se în media UE, relevă cel mai recent Eurobarometru realizat de Parlamentul European.... Citește mai mult
Tot mai mult părinți au refuzat să își vaccineze copiii împotriva rujeolei, în ultimii 15 ani, atât la nivel național, cât și în județul Cluj.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!