Baroul Capitalei susține sesizarea de la CCR împotriva proiectului privind măsuri fiscal-bugetare

Baroul București a depus amicus curiae la Curtea Constituțională, în care arată că proiectul de lege, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea încalcă principiul egalităţii în materie fiscală.

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, in privința căruia Guvernul si-a asumat răspunderea in fața Parlamentului, proiectul fiind trimis la Presedintele României pentru promulgar, a fost atacat la CCR de mai mulți deputați membri ai grupurilor parlamentare ale partidelor politice USR, ONL, precum si neafiliați.

Reprezentanții Baroului București susțin că proiectul face o discriminarea directă a persoanelor care obţin venituri din activităţi independente.

”După cum este bine cunoscut, art. 16 alin. (1) din Legea Fundamentală interzice discriminarea cetăţenilor de către Statul Român. Interdicţia discriminării este detaliată la nivel infraconstituţional prin ansamblul dispoziţiilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare („O.G. nr. 137/2000″).

Din perspectiva finanţării şi a funcţionării sistemului public de sănătate, prevalarea C.A.S.S. constituie premisa asigurării serviciilor medicale caracteristice acestui sistem către contribuabili. Astfel, s-a stabilit prin Decizia nr. 900/2020 a C.C.R. caracterul de prelevare care urrnăreşte acoperirea unui risc al C.A.S.S., această contribuţie urmând a se stabili astfel încât să acopere costul prestaţiilor şi ale serviciilor medicale necesare cazurilor asigurate în sistemul public de asigurări de sănătate.

Aceste servicii sunt aceleaşi pentru toti contribuabilii (i.e., pacienţii), indiferent de sumele de bani concrete cu care fiecare contribuabil susţine sistemul public de sănătate într-o perioadă de timp dată. Prin urmare, este de remarcat faptul că asiguraţii în sistemul public de sănătate au drepturi egale în cadrul acestui sistem, deşi gradul de susţinere financiară a sistemului variază, în concret, de la asigurat la asigurat. Cu alte cuvinte, pachetul de servicii de bază în sistemul public de sănătate este unic.

Faţă de această realitate, ne este imposibil a înţelege de ce baza de calcul a C.A.S.S. ar trebui să se determine diferit în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente fa(ă de ipoteza contribuabililor vizaţi de art. 155 lit. c) — h) din Codul fiscal, în contextul în care ambele catecorii de contribuabili beneficiază de acelaşi pachet de bază în cadrul aceluiaşi sistem de sănătate publică.

Prin textele criticate, C.A.S.S. devine, în cazul contribuabililor ce obţin venituri din activităţi independente, un impozit pe venit mascat şi destinat unei anumite categorii socio-profesionale: practicanţii profesiilor liberale. Or, conform Deciziei nr. 3/1994 a C.C.R., fiscalitatea românească nu poate diferenţia impozitele pe criteriul grupelor sau a categoriilor de cetăţeni. Prin urmare, este neconstituţională impozitarea, chiar şi mascată, în funcţie de apartenenţa contribuabilului la o anumită categorie socio-profesională.

Totodată, textele criticate încalcă principiul egalităţii în materie fiscală, dimensiune a principiului general al nediscriminării şi, totodată, un principiu ce presupune existenta unei baze raţionale şi  obiective pentru diferenţierile fiscale între grupele şi categoriile de contribuabili. Or, o atare bază raţională şi obiectivă ar putea fi, în contextul dat, numai asigurarea unui acces diferenţiat şi progresiv la serviciile de sănătate în sistemul de sănătate publică, de o manieră direct proporţională.” cu asprimea perceperii C.A.S.S. în privinţa fiecărei categorii de contribuabili, aspect care oricum nu s-ar concretiza ca urmare a intrării în vigoare a Proiectului.

Totuşi, constatăm cu regret că, în acord cu viziunea corespunzătoare Proiectului, pentru obţinerea aceleiaşi contraprestaţii, anume obţinerea statutului de asigurat în sistemul public de sănătate, contribuţia corelativă urmează a se calcula în funcţie de apartenenţa socio-profesională a persoanei care are vocaţia la statutul de asigurat, adică, mai simplu spus, urmează a se asigura o contraprestaţie unică pentru contributii diferite şi determinate în mod diferit.

Faptul că Textele criticate introduc un impozit mascat reiese şi din contextul asumării răspunderii asupra Proiectului, acela al necesităţii menţinerii în limitele convenite cu Uniunea Europeană a deficitului bugetar, deci nu al intenţei Guvernului României de a realiza o amplă reformare a pachetului de servicii medicale de bază. Prin urmare, Guvernul României, plecând de la prezumţia că profesioniştii liberali sunt persoane care obţin venituri ridicate (prezumţie ce, din păcate, constituie adesea o simplă supraestimare), înţelege a reechilibra deficitul bugetar pe seama rezultatelor financiare ale acestora, institudind un veritabil impozit pe avere (categorie de impozit nereglementată în sistemul fiscal românesc!) care are drept criteriu al aplicării apartenenţa la această categorie socio-profesională fals prezumată de către Guvern a fi privilegiată de către sistemul economiei de piaţă.

Or, procedând astfel, Guvernul României nu face decât a crea o discriminare directă evidentă şi gravă între, pe de-o parte, profesioniştii liberali şi, pe de altă parte, persoanele care obţin veniturile vizate de acelaşi art. 155 din Codul fiscal, numai că de lit. c) — h) ale acestuia din urmă, în defavoarea celor dintâi. Altfel spus, deşi de esenţa tuturor veniturilor avute în vedere de art. 155 lit. b) — h) Cod fiscal sunt (i) caracterul lor sporadic şi (ii) riscul antreprenorial aferent, persoanele care realizează aceste venituri aflându-se în situaţii foarte apropiate din punct de vedere economic, Textele criticate instituie o diferenţă de tratament nejustificată raţional şi obiectiv între aceste categorii de persoane.”, se arată în amicus curiae, ce poate fi consultat integral AICI

 

Comments

comentarii