Banii pentru avocații din oficiu, pe masa Guvernului

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a cerut suplimentarea bugetului ministerului cu 45 de milioane lei pentru plata de ”bunuri și servicii”, între care și achitarea onorariilor. avocaților din oficiu.

Pe agenda ședinței Guvernului României din 12 octombrie, se găsesște și proiectul de Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei.

”Potrivit execuției bugetare din data de 30.09.2023, din bugetul aprobat pe anul 2023 la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, titlul 20 „Bunuri și servicii” exclusiv sumele reținute în procent de 10% conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 135.900 mii lei, au fost efectuate plăți în sumă de 133.667 mii lei. Astfel, bugetul rămas de utilizat pentru trim. IV este în sumă de 2.233 mii lei, în condițiile în care media plăților lunare este de 14.852 mii lei.

Fondurile aprobate la Cap. 54.01 ”Alte servicii publice generale”, titlul 20 ”Bunuri și servicii” sunt destinate pentru achitarea onorariilor avocaților, pentru încheierea contractelor și plata serviciilor de prezentare, prelucrare și distribuire acte de procedură prezentate în sistem TP, precum și pentru achitarea contravalorii compensațiilor financiare, expertizelor tehnice, contabile, onorariilor curatorilor dispuse prin încheierile de ședință, a unor cheltuieli judiciare avansate de stat, a contravalorii serviciilor de traducere și interpretariat dispuse în urma încheierilor de ședință.

Cheltuielile pentru ajutorul public judiciar în oricare din formele sale reprezintă un corolar al principiului fundamental al accesului liber la justiție al cetățenilor, prevăzut de art. 21 din Constituție. Potrivit alin. (1) și (2), orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept.

Potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii.

Așadar, având în vedere că acordarea ajutorului public judiciar se realizează în scopul facilitării accesului la justiție a acelor persoane care nu pot face față cheltuielilor unui proces, neasigurarea fondurilor bugetare destinate acestui scop ar putea aduce atingere acestui drept fundamental, ceea ce nu este permis din perspectiva prevederilor constituționale mai sus- menționate.

Totodată, art. 91 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală prevede asigurarea următoarelor drepturi:
”(1) În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) În tot cursul procesului penal, când asistența juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipsește nejustificat, nu asigură substituirea sau refuză nejustificat să exercite apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i acestuia un termen rezonabil şi înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, făcându-se mențiune despre aceasta într-un proces-verbal ori, după caz, în încheierea de şedinţă. În cursul judecăţii, când asistența juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat la termenul de judecată, nu asigură substituirea sau refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă şi efectivă în cauză.”

Pentru a evita apariția unor blocaje în activitatea actului de justiție, rezultate atât din neplata onorariilor pentru avocaţi şi imposibilitatea implementării Protocolului cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, cât și din imposibilitatea angajării contractelor reprezentând servicii de prezentare, prelucrare şi distribuire acte de procedură prezentate în sistem TP, precum și plata penalităţilor de întârzire, generarea de plăţi restante, arierate, pentru perioada octombrie – decembrie 2023 este necesară asigurarea sumei de 45.000 mii lei credite de angajament și credite bugetare.”, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern.