Un grup de ONG-iști a fost instruit la Cluj în domeniul contenciosului administrativ cu pentru atacarea autorizațiilor de construire în instanță. Proiectul este implementat de Asociația Salvați Bucureștiul, cea care a băgat spaima în investitorii imobiliari și administrația locală din Capitală. La training-ul de la Cluj a participat și liderul Asociației Strada Măceșului, cea care a oprit lucrările la blocurile de pe strada cu același nume. Acesta vrea să extindă activitatea asociației pe tot municipiul, pentru contestarea proiectelor imobiliare care se abat de la normele urbanistice.

15 membri de ONG-uri din Transilvania au participat în perioada 23-24 ianuarie la training-ul despre accesul la Justiție în cadrul proiectului pe fonduri norvegiene implementat de Asociația Salvați Bucureștiul împreună cu Asociația Plusminus din Cluj-Napoca. Obiectivele proiectului sunt crearea unor centru de resurse locale în București, Cluj-Napoca și Iași, a unui call-center online pe site-ul juristurban.ro, a unei baze de date cu procesele începute și un ghid pentru ONG-uri. CLUJUST.ro sprijină demersurile ONG-iștilor și va mediatiza procesele începute de aceștia împotriva proiectelor imobiliare care strică fața orașului, creează disconfort unui număr mare de oameni sau distrug mediul.

De pregătirea ONG-iștilor pentru luptele juridice s-au ocupat Oana Poenaru, jurist la Asociația Salvați Bucureștiul, și tânăra avocată Anca Vlăduță din București, partener al asociației.  ”Proiectul a venit din nevoia acută de la București. Toate ONG-urile intresate de domeniu veneau la asociația Salvați Bucureștiul să-i învățăm să replice exact ceea ce face noi. Durează mult. Eu am învățat în doi ani și jumătate. În Cluj va funcționa centrul de resurse local, coordonat de Plusminus, unde puteți veni cu probleme”, a spus Oana Poenaru. Proiectul are finanțare un an, după care centrul de resurse va trebui să găsească alte fonduri.

Avocata Vlăduță a explicat cum pot ONG-urile să demareze procese împotriva unor construcții. Acestea pot să pornească procese atât singure, cât și ca intervenienți pe lângă vecinii nemulțumiți.

”ONG-urile pot să atace prin suspendare și anulare acte administrative în instanță atâta timp cât e conform scopului pentru care s-au creat. Scopul să fie să protejeze patrimoniul arhitecturl urbanistic și să formuleze inclusiv acțiuni în instanță pentru protejarea patrimoniului și a mediului”, a spus avocata. Aceasta precizat că se poate merge până la demolare chiar și fără vecini în proces.

”Din punctul meu de vedere pot să demoleze și fără vecin pentru că demolarea e subsecventă anulării autorizației de construire și când se anulează e normal să se revină la situația anterioară. Bineînțeles că există opinii contrare. E foarte bine dacă acțiunea se face împreună cu un vecin, dar nu vreau să reiasă ideea că am nevoie de un vecin ca să fac ceva, ci pur și simplu este situația care e mai mult acceptată în viziunea consevatoare a unor instanțe, dar nu asta e ideea și încurajez ONG-urile să facă asta. Dacă au un statut bine făcut în care e stabilit că pot atace actele pe care le consideră nelegale în instanță și au ca scop protejarea patrimoniului construit și spațiilor verzi pot să solicite inclusiv desființarea ca urmare a anulării autorizației pe care tot la solicitarea lor instanța o anulează”, a explicat avocata Anca Vlăduță.

La training a participat și președintele Asociației pentru Protecția Urbanistică a Străzii Măceșului, care a oprit lucrările unor blocuri între case. ”Am venit nu neapărat ca să învăț primii pași în urbanism pentru că aceștia i-am urmat deja, dar am venit să cunosc și alți oameni care sunt interesați de domeniu și care se implică în probleme de genul acesta și cu care să pot să leg relații. Vrem să extindem acțiunea de pe strada Măceșului. Deocamdată aria noastră de acțiune e doar strada Măceșului și străzile adiacente, dar vom face o modificare de statut și vom include tot municipiul”, a spus președintele Asociației Strada Măceșului, Elek Levente. Asociația are acum circa 80 de membri. Aceasta se judecă în continuare cu Primăria Cluj-Napoca și investitorii de pe strada Măceșului.

Ecologiștii clujeni au fost reprezentați de Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), și Bogdan Buta, care militează pentru păstrarea spațiului verde din zona La Terenuri Mănăștur.

Comments

comentarii