Nu vă mai plângeți dacă nu aveți iPhone 15. Alții fug de războaie, la mulți dintre ei le-au fost bombardate casele. Mulți au murit înghețați în containere sau asfixiați…..
Kovacs Valer, un agent de poliție din cadrul Inspectoratuuil de Poliţie Județean Timiș, Brigada Autostrăzi A1, a trecut printr-o experiență care i-a adus tristețe și l-a determinat să facă un apel la umanitate prin intermediul postării sale pe facebook.
Experiența sa este legată de situația tragică a migranților, semenii noștri care recurg la metode disperate în căutarea unei vieți pașnice și mai bune decât cea avută în țara de origine. Agentul a intervenit ca urmare a unui apel la 112 al unui cetățean ,,de bine” care a semnalat că a observat, într-o parcare, persoane suspecte. După localizarea acestora, polițistului i-a rămas un gust amar de neputință datorită lipsei mijloacelor de a-i ajuta pe acei tineri.
Agentul dă dovadă de un grad ridicat de empatie față de suferința tinerilor migranți și își exprimă regretul față de situația în care un polițist, ca și el, este lipsit de orice posibilitate de a le acorda un minim de sprijin acelor ființe speriate, disperate, înfrigurate și obosite de drum, de frică și de foame.
Mesajul agentului de poliție Kovacs Valer:
NU AM AVUT PĂTURĂ…
😥😥😥
În speranța unui trai mai bun.
(Este interzis sa treci granița ilegal,
dar acel lucru nu trebuie să ne împiedice
să fim oameni.)
Oare câți români au murit împușcați la graniță, înainte de ’89 care au sperat un trai mai bun?
Ora 03:00, apel 112 pe autostrada A1 Deva Nădlac.
Un cetățean de bună credință reclamă că a văzut persoane suspecte într-o parcare în apropierea unui TIR.
Ora 03:30 identificăm TIR ul în cauză, trezim șoferul care nu a auzit nimic, desfacem prelata și găsim 4 refugiați, care se ascundeau în remorcă.
Înghețați de frig, cu fețe de copii, cu vârste ce nu treceau de 18 ani, nu prea am înțeles mare lucru de la ei.
Doar atât am aflat că erau din Afganistan și doreau să ajungă în Germania, în speranța unui trai mai bun.
Atunci am înțeles prin ce trec unii oameni care fug de războaie, atunci am înțeles ce înseamnă să fii cu adevărat necăjit. M-am uitat în ochii lor și am văzut disperarea.
Afară erau 11 grade C. Unul dintre ei era doar în tricou, murdari și obosiți, au adormit cu capul pe genunchi lângă un calorifer.
Nu am avut pătură la mine, așa cum apare poliția în alte state ale lumii prin filme.
Am putut doar să-i adăpostesc lângă caloriferul de la toaleta parcării de pe autostrada A1, care spre marea lor bucurie era cald, și probabil de la oboseală, au adormit instant.
Nu aveam mâncare la mine să le pot oferi, nu am avut nimic să le dau….
Am solicitat sprijinul colegilor de la poliția de frontieră, au fost predați lor în conformitate cu competențele.
În concluzie, să nu vă mai plângeți dacă nu aveți iPhone 15. Alții fug de războaie, la mulți dintre ei le-au fost bombardate casele.😥 Mulți au murit înghețați în containere sau asfixiați…..