fbpx

Angajamentul Guvernului de a plăti peste 500.000 de euro romilor din Bolintin Deal

Menționarea reclamanților ca ,,țigani” în cuprinsul hotărârilor judecătorești și lipsa remediilor de aplicare a drepturilor din Convenție la momentul judecării cauzei au fost recunoscute de către Guvern și prin urmare, s-a obligat să achite romilor care s-au adresat CEDO, despăgubiri în cuantum de 565 193,75 de euro și 5000 de euro cheltuieli de judecată.

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
SECȚIA A TREIA
CAUZA TĂNASE ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI
(Cererea nr. 62954/00)
HOTĂRÂRE
(scoatere de pe rol)
STRASBOURG
26 mai 2009
DEFINITIVĂ
26.08.2009
Această hotărâre poate suferi modificări de formă.

În cauza Tănase și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într-o cameră compusă din:
Josep Casadevall, președinte,
Elisabet Fura-Sandström,
Corneliu Bîrsan,
Boštjan M. Zupančič,
Alvina Gyulumyan,
Egbert Myjer,
Luis López Guerra, judecători,
și Santiago Quesada, grefier de secție,
după ce a deliberat în camera de consiliu, la marți, 5 mai 2009,
pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află cererea nr. 62954/00, îndreptată împotriva României, depusă la 28 august 2000 în fața Curții în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“), de 24 de resortisanți români de origine romă. Reclamanții sunt, după cum urmează: Constantin Catalan (primul reclamant), născut în 1936; Victor Păun (al doilea reclamant), născut în 1952; Ion Rupiță (al treilea reclamant), născut în 1957; Paul Catalan (al patrulea reclamant); Sidef Niculae (al cincilea reclamant), născut în 1966; Petre Panciu (al șaselea reclamant), născut în 1940; Stoica Răducanu (al șaptelea reclamant), născut în 1952; Emilian Niculae (al optulea reclamant), născut în 1963; Călin Ion (al nouălea reclamant), născut în 1928; Alexandru Nicolae (al zecelea reclamant), născut în 1941; Dumitru Catalan (al unsprezecelea reclamant), născut în 1957; Ion Nicolae (al doisprezecelea reclamant), născut în 1956; Gheorghe Staicu (al treisprezecelea reclamant), născut în 1949; Arestița Ion (al paisprezecelea reclamant), născută în 1942; Ștefan Catalan (al
cincisprezecelea reclamant), născut în 1963; Botonică Dumitru (al șaisprezecelea reclamant), născut în 1980 și Claudia Florea (al șaptesprezecelea reclamant), născută în 1973.
Următorii reclamanți au depus cererea în numele părinților sau al soților decedați, respectiv: Grecu Catalan, născut în 1969, reprezintă pe Marin Catalan, decedată în 2000 (al optsprezecelea reclamant); Irina Catalan, născută în 1980, reprezintă pe Ion Catalan, decedat în 2001 (al nouăsprezecelea reclamant); Tudor Ion, născut în 1971, reprezintă pe Ion, decedat în 2001 (al douăzecilea reclamant); Ioana Constantin, născută în 1938, reprezintă pe Lucian Niculae, decedat în 2000 (al douăzeci și unulea
reclamant).
Următorii reclamanți au murit în timpul procesului; moștenitorii lor și-au exprimat dorința de a continua procedura în numele acestora: Vasile Tănase (al douăzeci și doilea reclamant, moștenitor: Elena Tănase, născută în 1968); Nicolae Ion (al douăzeci și treilea reclamant, născut în 1974, moștenitor: Ion Garibaldi); Gheorghe Dumitru (care îl reprezenta pe Iarca Mitea, al douăzeci și patrulea reclamant, decedat anterior procedurii, moștenitor: Dumitru Jupiter).

2. Reclamanții au fost reprezentați de dna Sarah Perkins, director al International Human Rights Program de la Facultatea de Drept din cadrul Universității Toronto. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. În decizia parțială din 9 decembrie 2003, Curtea a decis să amâne examinarea capetelor de cerere formulate în temeiul art. 3, art. 6 § 1, art. 8, art. 13 și art. 14 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție referitoare la: condițiile de trai ale reclamanților după distrugerea bunurilor lor în timpul atacului de grup; pretinsul tratament inuman sau degradant; dreptul la respectarea vieții private și de familie și a domiciliului; durata și pretinsa lipsă a caracterului echitabil ale procesului civil; dreptul la un recurs efectiv; nediscriminarea în exercitarea drepturilor și libertăților prevăzute de Convenție, în măsura în care se referă la perioada de după 20 iunie 1994, dată la care România a ratificat Convenția. A declarat inadmisibil restul capetelor de cerere ca incompatibile ratione temporis cu prevederile Convenției.

4. La 17 august 2004, Președintele Camerei a acordat permisiunea, în temeiul art. 44 § 2 din Regulamentul Curții, ca Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC) să intervină în calitate de terță parte în procedura Curții (art. 36 § 2 din Convenție).

5. La 19 mai 2005, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat admisibil restul cererii.

6. Ambele părți au depus propuneri la grefă în contextul negocierilor de soluționare pe cale amiabilă [art. 38 § 1 lit. b) din Convenție]. Nu s-a ajuns la o nicio înțelegere.

7. La 8 decembrie 2008, Guvernul a solicitat Curții să radieze cauza de pe rolul său și a anexat textul unei declarații în vederea soluționării chestiunilor ridicate de cerere. La 19 decembrie 2008, reprezentantul reclamanților a depus observații scrise cu privire la cererea Guvernului.

ÎN FAPT

8. Reclamanții sunt resortisanți români de origine romă care, în timpul evenimentelor care sunt la originea prezentei cauze, locuiau în comuna Bolintin Deal, județul Giurgiu.

A. Originea cauzei și situația comunității

9. În urma uciderii, în noaptea dintre 6 și 7 aprilie 1991, a unui ne-rom din Bolintin-Deal de către un sătean rom, un grup de peste două mii de locuitori ne-romi din aceeași localitate și din localitatea învecinată, împreună cu preotul și cu primarul, au incendiat și, în rest, au distrus casele reclamanților și conținutul acestora. În consecință, întreaga comunitate de romi și-a părăsit casele și a rămas fără domiciliu timp de o lună.

10. Atunci când, la 7 mai 1991, sătenii romi evacuați au încercat să-și negocieze întoarcerea, comunitatea ne-romă s-a strâns din nou împreună și a incendiat încă patru case care aparțineau romilor. Reclamanții, fiind ajutați de poliție să părăsească localitatea într-o dubă militară fără geam, și-au
pierdut toate bunurile în timp ce erau evacuați. Atacurile împotriva reclamanților au continuat în zilele următoare și locuitorilor romi li s-a interzis accesul în localitate, în biserica ortodoxă și în cimitir.

11. Se pare că reclamanții nu s-au întors la Bolintin Deal. Au fost obligați să-și schimbe adresele de mai multe ori și acum nu au documente legale care să ateste domiciliul. Unii dintre ei au fost contactați de primarul din Bolintin Deal cu oferte de a li se achiziționa terenul și aceștia, având nevoie disperată
de bani, au acceptat ofertele.

B. Ancheta privind evenimentele

12. În aprilie 1991 reclamanții au formulat plângere penală la Parchetul Giurgiu. A fost inițiată o anchetă și reclamanții s-au constituit părți civile în cadrul acțiunii penale, căutând să obțină despăgubiri pentru locuințele și bunurile distruse.

13. La 17 octombrie 1996 a început procesul penal, conexat cu acțiunea civilă în despăgubiri. Judecătoria București s-a pronunțat la 18 mai 1998. Au fost condamnate 13 persoane pentru violare de domiciliu și distrugere de bunuri la închisoare cu suspendare între 3 și 6 luni. Judecătoria a acordat reclamanților despăgubiri pentru locuințe; și-a întemeiat hotărârea pe o expertiză din 1994 și a respins cererea reclamanților de a lua în considerare rata inflației. Prin urmare, a înjumătățit cuantumul despăgubirii, pe motivul circumstanțelor atenuante ale provocării. Judecătoria nu a acordat despăgubiri pentru bunurile mobile, considerând că nu fuseseră dovedite existența și distrugerea lor ulterioară din timpul incidentelor.

14. Apelul și recursul introduse de reclamanți au fost respinse și hotărârea confirmată, mai întâi de Tribunalul București la 4 ianuarie 1999 și, ulterior, de Curtea de Apel București, prin decizia definitivă din 27 mai 1999.

15. Reclamanții erau menționați ca „țigani“ în mai multe ocazii în hotărârile instanțelor citate.

ÎN DREPT

16. La 8 decembrie 2008, Curtea a primit declarația Guvernului în vederea soluționării aspectelor ridicate de cerere. Guvernul a solicitat în continuare Curții să scoată cererea de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenție.

Declarația prevede următoarele:

„1. Guvernul regretă sincer împrejurările care au dus la distrugerea caselor și bunurilor reclamanților, care i-au lăsat în condiții de trai improprii, au îngreunat exercitarea dreptului lor la respectarea vieții casnice, private și de familie. Guvernul regretă, de asemenea, că remediile de aplicare a drepturilor din Convenție lipseau în general la momentul când reclamanții s-au adresat instanțelor interne, precum și că au fost făcute unele observații de anumite autorități legate de originea reclamanților romi.
Se acceptă deci că astfel de evenimente constituie încălcări ale art. 3, art. 6, art. 8, art. 13 și art. 14 din Convenție și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
2. Eu, dl Răzvan-Horațiu Radu, agent al Guvernului României pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, declar că Guvernul României se oferă să plătească ex gratia reclamanților suma de 565 193,75 EUR. Sumele acordate individual sunt prezentate în anexa la această declarație.
Guvernul se angajează să plătească suma de 5 000 EUR pentru cheltuieli de judecată suportate de reprezentantul reclamanților, International Human Rights Clinic. Această sumă se va plăti în euro într-un cont bancar indicat de IHRC.
Aceste sume vor fi scutite de orice taxe ce pot fi aplicabile și se vor plăti în termen de 3 luni de la data notificării hotărârii de scoatere de pe rolul Curții conform art. 37 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De la expirarea termenului menționat, această sumă trebuie majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va constitui soluționarea definitivă a cauzei, inclusiv a pretențiilor civile ale reclamanților în fața instanțelor interne.
3. Guvernul se angajează să dea instrucțiunile corespunzătoare și să ia toate măsurile necesare spre a se asigura că drepturile individuale garantate la art. 3, art. 6, art. 8, art. 13 și art. 14 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție vor fi respectate pe viitor.
Guvernul se angajează să adopte următoarele măsuri generale:
– să amelioreze programul educativ spre a preveni și combate discriminarea împotriva romilor în programa școlară din Bolintin Deal, județul Giurgiu;
– să redacteze programe de informare publică și de eliminare a stereotipurilor, prejudecăților și practicilor față de comunitatea de romi din instituțiile publice din Giurgiu competente pentru comuna Bolintin Deal;
– să inițieze programe de educație juridică alături de membrii comunităților de romi;
– să sprijine schimbările pozitive ale opiniei publice din comuna Bolintin Deal legate de romi, pe baza toleranței și principiului solidarității sociale;
– să stimuleze participarea romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică din comunitatea locală din județul Giurgiu, promovând asistența reciprocă și proiectele de dezvoltare a comunității;
– să implementeze programe de reabilitare a locuințelor și a mediului în comunitate;
– să identifice, să prevină și să soluționeze în mod activ conflicte susceptibile de a da naștere la violențe familiale, în comunitate sau interetnice.
În plus, Guvernul se angajează să prevină pe viitor probleme similare prin efectuarea de anchete adecvate și efective și prin adoptarea în viitor de politici publice sociale, economice, educaționale și politice prin care să amelioreze condițiile comunității de romi, în acord cu strategia existentă a Guvernului în această privință.
În special, ar trebui luate măsuri generale cerute de nevoile specifice ale comunității din Bolintin Deal pentru a facilita soluționarea generală a cauzei, luând în considerare, de asemenea, pașii făcuți deja în acest scop.
4. Guvernul consideră că monitorizarea de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a executării hotărârilor Curții referitoare la România în acest caz și în cazuri similare este un mecanism adecvat spre a se asigura că ameliorările vor continua să fie realizate în acest context.
5. În sfârșit, Guvernul se angajează să nu solicite retrimiterea cauzei în fața Marii Camere conform art. 43 § 1 din Convenție după pronunțarea hotărârii Curții.”

17. Guvernul a făcut trimitere la progresele înregistrate, prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru România, în executarea hotărârilor adoptate de Curte în cauze anterioare împotriva României care au ridicat probleme similare celor din prezenta cauză: Moldovan împotriva României
(nr. 41138/98 și 64320/01, 5 iulie 2005); Kalanyos și alții împotriva României (nr. 57884/00, 26 aprilie 2007) și Gergely împotriva României (nr. 57885/00, CEDO 2007-… (extrase)].

18. Reclamanții au considerat că Guvernul a fundamentat despăgubirile bănești pe o evaluare neadecvată a pierderilor și a propus măsuri nemonetare insuficiente. În special, au subliniat că atât timp cât Guvernul nu intenționează să repare încălcarea dreptului de proprietate al reclamanților, acestora le-ar fi imposibil să se întoarcă în comunitatea din Bolintin Deal, ceea ce ar face, la rândul său, ca măsurile generale propuse de Guvern să nu aibă relevanță. Mai departe, reclamanții au susținut că, deoarece continuă să trăiască în condiții groaznice, nu se pot bucura de programele de ocupare a forței de muncă, educație și asistență medicală existente. Guvernul ar trebui, în opinia lor, să ia măsuri substanțiale și țintite, menite să recunoască discriminarea sistemică și să caute să o combată.

19. Reclamanții au denunțat pretinsele încercări ale Guvernului, făcute prin Agenția Națională pentru Romi, de a-i presa să acceptare soluționarea, ceea ce nu a făcut decât să ducă la degradarea demnității umane a reclamanților.

20. Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că aceasta poate, în orice stadiu al procedurii, să hotărască scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanțele permit să se tragă concluziile specificate la lit. a), b) sau c) ale primului paragraf al acestui articol. Art. 37 § 1 lit. c) permite Curții în special să scoată o cauză de pe rol dacă:
„pentru orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai
justifică”.

21. De asemenea, Curtea reiterează că, în anumite circumstanțe, poate scoate de pe rol o cerere în temeiul art. 37 § 1 lit. c) pe baza unei declarații unilaterale a Guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să continue.

22. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația Guvernului în lumina principiilor care reies din jurisprudența sa, în special Tahsin Acar împotriva Turciei [(MC), nr. 26307/95, pct. 75-77, CEDO 2003-VI]; Meriakri împotriva Moldovei [(scoatere de pe rol), nr. 53487/99, 1 martie 2005]; WAZA Spółka z.o.o. împotriva Poloniei [(dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007]; Kalanyos și alții (citată anterior, pct. 34-36); Gergely (citată anterior, pct. 22); și Lazàr împotriva României [(dec.), nr. 30159/03, 25 noiembrie 2008].

23. Curtea observă că deși încălcările reclamate sunt de o natură foarte gravă și sensibilă (supra, pct. 3), ele au fost deja abordate exhaustiv de Curte în cauza Moldovan, care a ridicat probleme similare cu cauza de față. Mai mult, Curtea a acceptat declarația unilaterală a Guvernului în Kalnyos și alții și în Gergely, cauze care au ridicat și probleme similare cu cele abordate în Moldovan și în prezenta cauză.

24. Mai mult, Guvernul a admis în declarația sa că faptele din acest caz constituie încălcări ale art. 3, art. 6, art. 8, art. 13 și art. 14 din Convenție și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și a propus mai multe măsuri individuale și generale în vederea redresării situației (supra, pct. 19). Măsurile generale propuse sunt similare cu cele adoptate de Guvern în cauzele Moldovan, Kalnyos și alții și Gergely. Implementarea măsurilor propuse în respectivele cauze a început deja, sub supravegherea Comitetului
de Miniștri.

25. Curtea este mulțumită că aceste măsuri, astfel cum au fost reiterate în declarația de mai sus, vor asigura o reparație efectivă a pretinselor încălcări din cauza de față, în măsura în care acestea oferă instrumentele de reparare a minusurilor identificate de Curte în sistem în vederea îmbunătățirii situației
comunităților de romi din întreaga țară. Spre deosebire de reclamanți, nu consideră că sunt necesare măsuri mai specifice în acest stadiu al procedurii (supra, pct. 18).

26. În plus, Curtea consideră că, alături de măsurile generale, măsurile individuale propuse de Guvern oferă reparații reclamanților individuali în cauza de față.

27. În măsura în care reclamanții se plâng de pretinsa lipsă de voință a autorităților de a le asigura drepturile de proprietate și întoarcerea în comună, Curtea subliniază că nimic din dosarul cauzei nu indică faptul că autoritățile ar împiedica întoarcerea reclamanților în comuna lor. Curtea observă și că
unii dintre reclamanți își vânduseră de fapt pământurile.

28. În ultimul rând, în lipsa oricărei dovezi a amenințărilor și a intimidării reclamanților de către Guvern, nu poate decâtsă admită eforturile autorităților de a rezolva situația la nivel național și consideră aceasta ca un indiciu pentru faptul că Agenția pentru Romi are un rol activ în proiectele destinate comunităților de romi, conform mandatului său.

29. Ținând seama de natura celor admise în declarația Guvernului, precum și de suma despăgubirilor propuse, Curtea consideră că nu se mai justifică examinarea cererii în continuare [art. 37 § 1 lit. c)].

30. În lumina considerațiilor de mai sus, mai ales dată fiind jurisprudența clară pe această temă, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului așa cum sunt definite în Convenție și în Protocoalele la aceasta nu necesită continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 in fine).
Drept consecință, cauza urmează a fi scoasă de pe rol.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,
1. Ia act de termenii declarației Guvernului pârât și de modalitățile de a se asigura respectarea angajamentelor la care se face referire (art. 43 § 3 din Regulamentul Curții);
2. Hotărăște să scoată cererea de pe rol;
3. Ia notă de angajamentul Guvernului de a nu cere o reaudiere a cauzei în fața Marii Camere.
Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 26 mai 2009, în
temeiul art. 77 § 2 și § 3 din Regulamentul Curții.

Santiago Quesada                                                               Josep Casadevall
Președinte                                                                             Grefier

Comments

comentarii

Iluminatul public din Florești va fi alcătuit din becuri LED, anunță primarul Bogdan Pivariu. Peste 300 de noi becuri urmează să fie montate.... Citește mai mult
Profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică susține că pe români îi așteaptă o iarnă lungă cu multe restricții din cauza pandemiei de Covid-19.... Citește mai mult
O femeie de 80 de ani din județul Maramureș a fost găsită sâmbătă dimineața moartă în gospodăria sa. Un vecin de 85 de ani este bănuit că ar fi lovit-o pe aceasta cu toporul în cap, pe fondul băuturii.... Citește mai mult
Deputatul USR-PLUS Viorel Băltărețu atrage atenția asupra faptului că există întârzieri ale Companiei de Apă Arieș la montarea conductelor de apă. Aceste decalaje ar putea duce la „bani din buzunarul cetățenilor aruncați pe apa sâmbetei”, spune Băltărețu.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!