fbpx

Achitat de acuzația de inducere în eroare a organelor judiciare. Plângere depusă de un avocat, parte civilă în dosar

Un bărbat din Oradea, împotriva căruia a depus plângere penală un cunoscut avocat din același oraș, a fost achitat după ce în primă instanță a fost condamnat și după ce dosarul fost strămutat în apel la altă Curte, unul din motive fiind că soția avocatului parte civilă în dosar este judecătoare la CA Oradea.

La Judecătoria Oradea, inculpatul a primit pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare, doar că mai avea o condamnare de 3 ani și 6 luni cu suspendare, astfel că instanț de fond ”a adăugat pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată prin prezenta hotărâre, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 95/13.04.2011 pronunțată de Tribunalul Bihor, definitivă prin decizia penală nr. 8/A/02.02.2012 a Curții de Apel Oradea, astfel că inculpatul K.M.I va executa pedeapsa principală rezultată, de 4 ani închisoare, în stare de detenție,”

Partea civilă, avocatul Răzvan Doseanu primise 20.000 lei daune morale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a strămutat apoi dosarul de la Curtea de Apel Oradea la cea din Alba Iulia, unde inculpatul a fost achitat, iar partea civilă nu a mai primit nimic.

De amintit aici ce spunea într-un interviu, în iunie 2021, judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor despre rețeaua locală de interese:

”Vă ofer câteva date. Domnul avocat Răzvan Doseanu este soţul doamnei Loredana Doseanu, judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea şi colegă de complet cu doamna judecător Florica Roman. Doamna judecător Florica Roman a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, împreună cu judecătorii Raluca Cuc, Denisa Vidican, Ovidiu Galea, soluţia de clasare dată în cauză fiind intens mediatizată.

Pe perioada suspendării din activitatea de judecător, doamna judecător Raluca Cuc a desfăşurat o activitate remunerată în cadrul Biroului Avocaţial al avocatului Doseanu.

Soţul doamnei judecător Carmen Domocoş, actualul președinte al Tribunalului Bihor, Cristian Domocoş, este avocat și pledează în cauzele înregistrate în materie civilă și în materia contenciosului administrativ. Răzvan Doseanu pledează, în marea majoritate a cauzelor, în materie penală.”

av. Doseanu Răzvan

De ceva vreme, același avocat este asociat unic în firma Bihorjust SRL care deține situl Bihorjust. publicație online pe domeniul.. justiție. Adică angajații lui scriu despre magistrați și avocați, inclusiv despre procesele pe care le câștigă.

Acuzația de inducere în eroare a organelor judiciare din cazul pe care îl prezentăm se referă la faptul că inculpatul formulase o plângere penală împotriva avocatului Doseanu pentru ”violarea unor dosare aflate pe rolul instanței Tribunalului Bihor”, care a primit clasare.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că apelul exercitat de inculpatul împotriva căruia a depus plângere Doseanu este fondat pentru următoarele considerente:

”În baza propriei analize a materialului probatoriu administrat în cauză, în faza de urmărire penală dar și în faza de judecată, Curtea de Apel Alba Iulia reține o stare de fapt diferită de cea expusă de prima instanță. Consideră instanța de apel, după analiza stării de fapt și a textelor de lege incidente în cauză, că fapta inculpatului nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de legea penală. Analiza efectuată de către instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că în afara apărărilor formulate și a argumentelor aduse de acuzare, Curtea a examinat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.

Reanalizând probele administrate în cauză, reține Curtea de Apel Alba Iulia că la data de 27.02.2017, inculpatul Kovacs Mircea Ioan, a formulat o plângere penală împotriva părții civile Doseanu Răzvan pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, având suspiciunea că acesta a depus o plângere penală în numele Essers Transport SRL, deși nu avea o împuternicire avocațială sau un contract de asistență juridică cu această societate, precum și fotocopierea fără drept a unor înscrisuri, având suspiciunea că acesta ar fi copiat, un număr de 11 procuri judiciare, din 11 dosare aflate pe rolul Tribunalului Bihor, fără a fi angajat de vreuna dintre părți și fără a avea împuternicire avocațială.

Cu privire la această plângere, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a dispus la data de 29.06.2017 clasarea cauzei având ca obiect cele două infracțiuni, respectiv sustragerea de înscrisuri, prevăzută și pedepsită de art. 259 alin. 1 Cod penal, deoarece fapta nu există și inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută și pedepsită de art. 268 alin 1 Cod penal, deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală.

La data de 09.08.2017 partea civilă Doseanu Răzvan a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea o plângere penală împotriva inculpatului Kovacs Mircea Ioan, prin care a solicitat organelor judiciare efectuarea unor cercetări pentru a se stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de inducere în eroare organelor judiciare cu privire la fapta acestuia din urmă de a formula plângerea mai sus amintită, deși a cunoscut că faptele reclamate sunt nereale.

În ceea ce privește infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, reținem că această infracțiune constă în sesizări mincinoase prin care se învederează săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală de către o anumită persoană, care aduc atingere înfăptuirii justiției, deoarece determină organele de urmărire penală să își îndeplinească obligația procedurală pozitivă de a efectua o anchetă efectivă, însă pentru acuzații fictive, risipind astfel resurse de personal, timp, mijloace investigative, sau mai grav, să propună sau să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate sau alte drepturi fundamentale, ori ingerința în drept la viața privată.

Sesizarea penală, pentru a constitui elementul material al acestei infracțiuni, trebuie să aibă ca obiect o faptă prevăzută de legea penală.

Această infracțiune se comite numai cu intenție, care poate fi directă sau indirectă, textul de lege prevăzând expres cerința cunoașterii caracterului nereal al faptei sesizate prin plângere. Reaua-credință trebuie dovedită de acuzare și probată distinct de probațiunea eventualei legături dintre faptul imputat și persoana în sarcina căreia el este pus. Reaua-credință, presupune că făptuitorul, având cunoștință că afirmațiile cuprinse în sesizarea sa sunt neadevărate, sunt false sau că probele sunt mincinoase, realizează hotărârea luată pentru a lovi în interesele persoanei pe nedrept învinuite.

Analizând în detaliu plângerea formulată de inculpatul Kovacs Mircea Ioan, observăm că încă din primele rânduri ale acestei plângeri se face mențiune despre săvârșirea de către Doseanu Răzvan a faptelor de ”denunțare calomniosă din oficiu” și ”violarea unor dosare aflate pe rolul instanței Tribunalului Bihor și copierea din acestea a unor documente fără a avea drept”.

Reținem astfel că inculpatul se referă în primul rând la inducerea în eroare a organelor judiciare, după care face referire la copierea fără drept a unor documente din mai multe dosare, pe care acesta le enumeră în concret, fiind în număr de 11 dosare. La momentul la care inculpatul face mențiunile cu privire la fiecare dosar în parte, acesta folosește termenul de ”sustragere”, specificând că dosarele au fost violate de numitul Doseanu Răzvan, care a sustras procurile judiciare fără a fi angajat de vreuna dintre părți și fără a avea împuternicire avocațială.

Chiar dacă la începutul plângerii inculpatul se referă la ”copierea” unor documente din cele 11 dosare, în cuprinsul acesteia folosește termeni precum ”violarea dosarelor” sau ”sustragerea procurilor judiciare”.

De la momentul formulării plângerii penale împotriva inculpatului de către partea civilă Doseanu Răzvan (09.08.2017) și până la data la care i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect (29.07.2019 – deși ordonanța de continuare a urmăriri penale in personam a fost întocmită la data de 04.03.2019), a trecut o perioadă de aproximativ doi ani, timp în care inculpatul nu a fost chemat niciodată de către organele judiciare pentru a aduce clarificări cu privire la termenii contradictorii din plângere formulată sau pentru a face mențiuni suplimentare, dacă se referă la sustragerea unor documente așa cum este definit acest termen în dicționar sau se referă la copierea unor documente. Nici la soluționarea plângerii formulate de inculpat, organele judiciare nu au solicitat lămuriri în legătura cu presupusele acte de copiere/sustragere a unor documente din 11 dosare aflate pe rolul Tribunalului Bihor, deși inculpatul Kovacs Mircea Ioan a cerut expres acest lucru prin intermediul plângerii formulate. Inculpatul a aflat după aproximativ doi ani că se efectuează cercetări împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, neputând astfel în tot acest timp să aducă clarificări în legătură cu plângerea formulată.

Apreciem că aceste lămuriri erau esențiale atât pentru soluționarea plângerii formulate de inculpatul din prezenta cauză, cât și pentru soluționarea plângerii formulate de partea civilă Doseanu Răzvan.

Mai mult decât atât, în plângerea formulată, inculpatul a specificat că în urma violării dosarelor, partea civilă a sustras procurile judiciare, fără drept, fără a fi angajat de vreuna dintre părți și fără a avea împuternicire avocațială în dosare. Așa cum a reținut și instanța de fond, inculpatul este absolvent de studii superioare, motiv pentru care considerăm că acesta cunoștea faptul că nu pot fi sustrase documente din dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată de către nicio persoană, chiar dacă aceasta ar avea împuternicire avocațială sau ar fi fost angajat de către vreuna dintre părțile din respectivele dosare. Pe cale de consecință, apreciem că inculpatul s-a referit, la momentul la care a făcut aceste mențiuni, la faptul că partea civilă a copiat documentele respective fără a fi angajată de vreuna dintre părți și fără a avea împuternicire avocațială în dosare.

Organele de urmărire penală și instanța de fond s-au limitat la a interpreta că inculpatul Kovacs Mircea Ioan s-a referit în plângerea formulată la sustragerea unor documente, în înțelesul de furtul unor documente, sustragerea lor fizică, chiar dacă exista un dubiu cu privire la acest termen având în vedere că în cuprinsul aceleiași sesizări se făcea referire atât la copiere cât și la sustragere. Fapta de a copia documente din dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești fără o împuternicire avocațială sau fără a fi angajat de vreuna dintre părți, nu constituie o faptă prevăzută de legea penală.

A specificat inculpatul în declarația dată în fața Curții de Apel Alba Iulia, la data de 08.11.2021, că a asimilat terminologic fotocopierea cu sustragerea, și că nu a formulat niciodată plângere împotriva părții civile Doseanu Răzvan că ar fi sustras fizic vreun act din dosar.

În ceea ce privește cea de-a doua parte a plângerii formulate de inculpatul Kovacs, referitoare la inducerea în eroare a organelor judiciare de către partea civilă Doseanu Răzvan, observăm că aceasta se referă la suspiciunea că partea civilă ar fi întocmit o plângere penală deși nu avea împuternicire avocațială de la persoana juridică în numele căreia s-a făcut această plângere.

La momentul la care am analizat împuternicirile avocațiale depuse la dosar de către partea civilă, am observat că acestea, în număr de 4, au același număr – 7479, deși au fost emise în date diferite, respectiv 06.08.2015, 05.08.2015, 16.07.2015 și 02.03.2016, că sunt emise în baza contractului de asistență juridică nr. 6317 din 2011, iar la semnătura reprezentantului apare o semnătură aplicată cu ștampila. Referitor la aceste împuterniciri apreciem că un observator obiectiv ar putea să își pună semne de întrebare cu privire la valabilitatea acestora, motiv pentru care considerăm că reaua credință a inculpatului nu a fost dovedită de acuzare, acesta se putea afla în situația de a aprecia că împuternicirile nu sunt acordate de către societatea H. Essers Transport SRL.

În ceea ce privește refuzul inculpatului de a da declarații în cursul urmăriri penale sau al judecății în fața primei instanțe, dormim să menționăm că potrivit art. 83 lit. a Cod procedură penală inculpatul are dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, iar acest lucru nu poate constitui un motiv pentru stabilirea vinovăției acestuia sau pentru individualizarea pedepsei aplicate acestuia.

Chiar dacă inculpatul în plângerea penală a folosit exprimarea nefericită că partea civilă ”se face vinovat” de săvârșirea celor două infracțiuni, apreciem că nu a fost dovedită reaua-intenție a inculpatului și că nu există probe cu privire la vinovăția acestuia pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea de Apel Alba Iulia apreciază, ca urmare a coroborării probelor existente la dosar și a declarației dată de inculpat în fața instanței de control judiciar, că inculpatul nu a săvârșit fapta cu vinovăție, neexistând probe la dosar cu privire la intenția acestuia de a formula plângerea penală împotriva părții civile Doseanu Răzvan, cunoscând că acuzațiile sunt nereale.

Prin sentința apelată inculpatul a fost obligat să plătească părții civile daune morale în cuantum de 20.000 de lei. Curtea de Apel a remarcat că partea civilă s-a limitat la a solicita o sumă cu titlu de daune morale fără a face o minimă dovadă cu privire la existența unui prejudiciu moral, motiv pentru care apreciem că acțiunea civilă este neîntemeiată și o vom respinge.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin 5 din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 16 lit. b teza a II-a din Codul de procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul apelant, împotriva sentinței penale nr. 215 din data de 24.02.2021, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosarul penal nr. ___, și va dispune achitarea inculpatului Kovacs Mircea Ioan pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare prevăzută de art. 268 alin. 1 Cod procedură penală.”

Comments

comentarii

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat demararea unei noi licitaţii pentru încă 20 trenuri electrice de lung parcurs. Mai multe dintre ele vor ajunge la Cluj.... Citește mai mult
FC Universitatea Cluj și-a asigurat serviciile mijlocașului defensiv Gabriel Simion. În vârstă de 24 de ani, jucătorul a strâns peste 100 de meciuri în Liga 1.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!