Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Președintele UNJR despre decizia CCR privind interceptările ”este una fireasca, de un banal bun simt juridic”
interceptari sri caricatura

Președintele UNJR despre decizia CCR privind interceptările ”este una fireasca, de un banal bun simt juridic”

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, judecător Dana Gîrbovan, cunocută pentru poziția ei cu privire la implicarea serviciilor de informații în Justiție, a scris o opinie bine argumentată cu privire la decizia Curții Constituționale a României ce a generat o isterie națională. Redăm mai jos magistratului Dana Gîrbovan:

Judecător Dana Gîrbovan
Judecător Dana Gîrbovan

Decizia prin care CCR a declarat neconstitutional textul prin care procurorii puteau delega executarea mandatelor tehnice “altor organe ale statului”, in speta SRI, este una fireasca, de un banal bun simt juridic. Motivarea acestei decizii nu face altceva decat sa confirme jurisprudenta constanta a CCR si CEDO in stabilirea standardelor minimale de garantare a drepturilor fundamentale.

Situatia actuala a fost cauzata de faptul ca, in loc sa se respecte prevederile legale si constitutionale, s-au ales cai ocolite – cum ar fi decizii secrete ale CSAT – si improvizatii juridice, care au permis SRI-ul sa faca interceptari in dosare penale, desi legea ii interzice expres sa faca “acte de cercetare penala”.

Aceasta lipsa de claritate si predictibilitate a fost cauza neconstitutionalitatii acelui text din lege.

Justitia se face in numele legii, iar legea fundamentala este Constitutia. Cine vine si sustine direct sau indirect ca, fie si in numele unui ideal nobil ca lupta anticoruptie, este in regula sa incalci Constitutia submineaza de fapt justitia si statul de drept. Justitia nu se poate face incalcand Constitutia si drepturile fundamentale ale cetatenilor.

Este de-a dreptul halucinant sa vezi jurnalisti si oameni politici care manipuleaza opinia publica, panicand populatia, afirmand ca toata justitia sare in aer din cauza acestei decizii a CCR. Acestia se pare ca vor infaptuirea justitiei perpetuand o practica neconstitutionala, ceea ce este o contradictie in termeni. Este ca si cum ai spune ca lupti sa stingi focul, aruncand si mai multa benzina pe el.

Dintre toate criticile aduse Curtii Constitutionale, unele de o virulent absolut socanta, nici una, dar absolute nici una nu se intemeiaza pe Constitutie sau lege. Nici unul din acesti acerbi critici nu a adus un singur argument prin care sa explice de ce respectivele prevederi ar fi fost intr-adevar in acord cu Constitutia sau care din argumentele Curtii ar fi fost eronate.

Trebuie observat ca tocmai cei care si-au facut o cariera politica si jurnalistica din a spune ca sprijina lupta anticoruptie si statul de drept ori justitia acum critica aceasta decizie a Curtii Constitutionale, acuzand ca SRI nu mai poate face aceste interceptari in dosare panele, iar procurorii nu au tehnica sa o faca. Nu pot sa nu remarc ipocrizia acestor persoane si dublul standard pe care-l folosesc.

Dincolo de precedentul incredibil de periculos generat de o astfel de deformare a valorilor, o minima onestitate a acestora ar trebui sa ii indemne sa reflecte la cauzele care au condus la situatia de azi.

Vad ca se discuta abia ACUM cat costa echipamentele de interceptare, dar noul Cod de Procedura Penala a dat acest atribut procurorului nu de azi, ci din momentul intrarii sale in vigoare. In acel moment, prin vointa legiuitorului, cel ce trebuia sa faca interceptarile era procurorul.

Articolul 142, alineatul 1 din Codul de Procedura Penala, spune ca „procurorul pune in executare supravegherea tehnica”. Teza a doua a acelui text lasa optiunea procurorului sa „poata” dispune ca supraveghere tehnica sa fie efectuată de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului.

Potrivit legii, asadar, procurorul este cel care are deplina libertate in a pune in executare el insusi mandatul sau a „putea” delega aceasta atributie.

Procurorul „poate”, spune legea, sa delege.

In realitate, procurorul „trebuie” sau „nu are de ales” decat sa delege aceste mandate SRI-ului, deoarece acest serviciu secret este singurul organ care detine aparatura de interceptare.

Cu alte cuvinte, desi legea a intrat in vigoarea, nu au fost asigurate si resursele pentru aplicarea ei.

Cei care vin acum si striga ca numai SRI are aceasta tehnica, au stiut acest lucru tot timpul si au tacut in toata aceasta perioada.

Ce platim azi este ipocrizia tuturor celor care au tacut atata timp si au acceptat ca lucrurile sa se faca gresit si in afara Constitutiei.

Aceasta situatie trebuie sa fie un semnal de alarma pentru toti preocupati de domeniul justitiei, sa inteleaga ca in justitie nu exista „scurtaturi” cand vine vorba de lege. Pentru a avea o justitie sanatoasa, functionala, care sa dainuie in timp TOTUL trebuie facut in limitele legii. Orice pretext invocat, chiar si nobil, pentru a sari peste lege ori a pasi in afara ei, submineaza actul de justitie pe termen lung, exact cum s-a intamplat acum.

Era de datoria Guvernului sa se asigure nu acum, ci in momentul in care acest text a intrat in vigoare, ca procurorul are si dotarile tehnice sa puna in executare aceste mandate. Daca, asa cum era firesc in orice stat, aceasta obligatie ar fi fost indeplinita – repet, inainte de a intra codul in vigoare – decizia de azi a CCR nu prezenta importanta.

Grav este ca, in mod treptat si pe nesimtite, s-a acceptat ca obisnuinta lucrului nelegal facut sa bata legea. Mai grav este ca s-a acceptat acest lucru sub pretextul apararii justitiei.

Argumentul multora care spun ca deciziile secrete ale CSAT ar oferi cadrul legal SRI-ului sa faca aceste interceptari este gresit. Articolul 73 din Constitutie enumera in mod precis categoriile de legi: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. Nu exista in categoria de legi hotarari ale diverselor autoritati publice, ordine sau decizii secrete ale CSAT.

Implicarea SRI-ului in justitie prin decizii secrete ale unei structuri militarizate a fost una anormala si nesanatoasa pentru administrarea dreptatii.

Societatea, insa, s-a obisnuit cu anormalul iar o readucere la normalitate socheaza, sperie, ba chiar creaza panica si isterie.

Din cauza acestor reactii irationale adevaratii vinovati nu se mai vad sau sunt ignorati, aruncandu-se in schimb cu pietre in cei care nu fac altceva decat sa arate normalitatea si sa apere legea.

Cine doreste sa caute vinovati pentru aceasta situatie trebuie sa-i caute in alta parte decat la Curtea Constitutionala.

Ceea ce este important cu adevarat in acest moment este sa ne oprim putin, sa incercam sa fim rationali si sa tragem invataminte din aceasta lectie.

Actuala situatie trebuie vazuta ca o oportunitate de a face lucrurile corect si in cadrul prevazut de Constitutie. Impreuna, prin dezbateri publice sanatoase, putem gasi solutii legale de durata astfel incat pe viitor activitatea parchetelor sa nu mai fie bulversata de astfel de sincope.

Varianta cealalta este sa se saboteze in continuare, pe termen lung, justitia si lupta anticoruptie, afirmandu-se sau acceptandu-se ca acestea sa se faca incalcandu-se Constitutia.

Inchei nu inainte de a invita opinia publica sa nu se lase influentata de toti apocalipticii care prezic implozia justitiei, ci sa ia seama la si vocea specialistilor din drept. O cauza a actualei situatii este si faptul ca, in zgomotul si panica populara creata de cei care cred ca se pricep la justitie, subiecte importante nu s-au putut dezbate la timpul lor.

Comments

comentarii

Vezi și

avioane-ceata

Întârzierea sau anularea călătoriei cu avionul din cauza ceții de la Cluj: Care îți sunt drepturile?

Am scris prezentul articol pornind de la o întâmplare personală, în care avionul a ajuns …

Lasă un răspuns