Acasă » PROCESE » O mare victorie pentru libertatea de exprimare a presei. Decizie definitivă a Curții de Apel Cluj
curtea de apel cluj ziar

O mare victorie pentru libertatea de exprimare a presei. Decizie definitivă a Curții de Apel Cluj

Curtea de Apel Cluj a pronunțat, astăzi, o decizie istorică pentru presa din România: i-a respins definitiv acțiunea în pretenții doctorului Raed Arafat împotriva jurnalistului Liviu Alexa și a publicației Ziar de Cluj. Curtea a menținut sentința de la fond în care scria: ”libertatea de exprimare a presei este mult mai largă decât libertatea de exprimare a altor persoane” și că ”libertatea mai largă de exprimare a presei decurge din rolul presei de a informa cetățenii si de a veghea la respectarea regulilor democrației.”

Raed Arafat a cerut obligarea pârâților la plata sumei de 100.000 de euro cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral și de imagine creat urmare a afirmațiilor denigratoare făcute la adresa reclamantului prin intermediul publicației Ziar de Cluj din data de 22.01.2014 precum și pe blogul personal liviualexa.ro. De asemenea, Arafat a solicitat ”publicarea hotărârii ce se va pronunța în trei cotidiane centrale, timp de 5 zile consecutiv, începând cu ziua următoare rămânerii definitive și irevocabile a acesteia pe cheltuiala pârâților”.

Fondatorul SMURD și secretar de stat Raed Arafat a pierdut atât la fond, cât și acum în apel procesul cu jurnalistul reprezentat de avocații Mihai Lăpușan și Grigore Pop.

Soluția Curții de Apel Cluj pe scurt: ”Respinge apelul declarat de reclamantul Raed Arafat împotriva sentintei civile nr.584 din 19.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronuntata în dosar nr.2086/117/2014, pe care o mentine. Decizia este definitiva si executorie”

Motivarea sentinței menținute

”Instanța reține că angajarea raspunderii civile delictuale, asa cum este reglementata de art. 1357 si urm. Cod civil, presupune intrunirea cumulativă  acelor patru condiții, respectiv faptă ilicită, prejudiciu, vinovăție și existența raportului de cauzalitate dintre faptă si prejudiciu.

In opinia instanței, in speță nu sunt întrunite  condițiile cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului.

Instanța nu  a putut identifica o faptă ilicită săvârșită de  pârât. Acesta a publicat articolul reclamant in calitate de ziarist,  exercitându-și dreptul la liberă exprimare.

Libertatea de exprimare este recunoscuta de Constitutie, de art. 70 din Codul civil, de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere că particularitățile oricărei acțiuni în răspundere civilă delictuală fundamentată pe un prejudiciu adus  reputației și onoarei sunt regăsite în dispozițiile art. 72 și 73 din Noul Cod civil, este imperativ necesară analizarea prevederilor art. 75 din cuprinsul aceluiași act normativ, în conformitate cu care: (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

(2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.”

Așadar, în măsura în care se aduce atingere reputației, onoarei și demnității unei persoane, dar această atingere este în acord cu legea, Constituția sau pactele internaționale privind drepturile omului, fapta nu justifică atragerea răspunderii civile delictuale.

Jurisprudența CEDO și amintim cu titlu de exemplu Cauza Corneliu Popa contra României, Cauza Bugan contra României, Cauza Mazăre si Cumpănă contra României, Cauza Pauliukiene si Pauliukas contra Lituaniei, Cauza Verlagsgruppe News GMBH contra Austriei relevă câteva idei fundamentale aplicabile și in speța de față, și anume că libertatea de exprimare a presei este mult mai largă decât libertatea de exprimare a altor persoane, în măsura în care informațiile relatate în presă au o minimă bază factuală, ele sunt justificate prin prisma libertății de exprimare, nefiind admisă cenzurarea lor;  fapta va fi  justificata  prin prisma  libertății de exprimare chiar dacă informațiile nu exprimă adevărul absolut, fiind suficient ca jurnalistul să aibă o minimă bază factuală.

Libertatea mai largă de exprimare a presei decurge din rolul presei de a informa cetățenii si de a veghea la respectarea  regulilor democrației.

In exercitarea acestui rol, Curtea a recunoscut  jurnaliștilor  dreptul de a uza  de o anumită  doză de  exagerare și provocare cu privire la judecățile de valoare pe care le emit, fără a fi realitatea

Libertatea de exprimare  in cazul in care  informațiile vizează persoane publice sau de interes public este mai larga  decât in situațiile in care  informațiile vizează alte persoane.

In articol, pârâtul Liviu Alexa nu s-a referit la aspecte ale vieții private a reclamantului, ci la aspecte ce tin de viața sa publică, la o anumită conduită a reclamantului in calitatea sa de inalt  funcționar de stat.

Faptele prezentate in articol s-au dovedit că au o bază factuală suficientă.

Astfel, din probele administrate in cauză, respectiv interogatoriul reclamantului, inscrisuri, informații furnizate de Ministerul Sănătăți si Ministerul de Interne s-a dovedit că SC Deltamed, al cărei administrator este Dan Vasile Gorgan a avut o indelungată  relație de afaceri  cu  Fundația pentru SMURD,  SC Deltamed furnizând fundației echipamente medicale iar achizițiile au fost in valoarea de circa 2 milioane lei, după cum a recunoscut reclamantul la interogatoriu ( f. 8, răspunsul la intrebarea 8).

Din adresele intocmite de Ministerul Sănatății rezultă că in anul 2007 s-a incheiat un acord cadrul intre Minister  si Deltamed pentru achiziția de  autospeciale si ambulanțe, in baza căruia Deltamed a furnizat un procent de 3,39% din totalul contractelor ofertate de Minister pentru aceste produse, cu o pondere valorică de 8.94% din totalul sumelor achitate de Minister pentru aceste produse, respectiv  suma de 126.663.000 lei.

In 2008 s-a incheiat un contract cadru pe un an, in baza căruia s-au furnizat aceleaşi produse intr-un procent de 12,05% din totalul achiziționat de Minister, cu o pondere valorică de 1,81%, respectiv 299.373.000 lei, iar in  2010 s-a incheiat un contract cadru  care expiră in 15.05.2015, in baza căruia  Deltamed a furniza un procent de 43,44% din totalul de ambulanțe și autospeciale achiziționate de Minister, cu o pondere valorică de 40,01 % și o valoare de 188.777.341 le lei (f. 276)

Din adresa de la fila 178 dosar, emisă de asemenea de Ministerul Sănătăţii, in anul 2007 Deltamed a fost desemnată câştigătoare de 1 din 8 licitaţii, in anul 2008 la două din totalul de 7 licitaţii, in anul 2010 la două din 5 licitaţii, că in afara acestor licitaţii câştigate D. nu a mai participat la alte licitaţii.

Din cuprinsul aceleiaşi adrese rezultă că preşedintele comisiei de intocmire a documentaţiei de atribuire pentru achiziţia de ambulante in anul 2007 şi 2008 a fost reclamantul, Dr. Rard Arafat.

Aşadar, este probat numărul mare de licitaţii câştigate de Deltamed, practic toate cele la care a participat, sumele mari de bani încasate de firma furnizoare de pe urma acestor contracte, faptul că in comisiile de intocmire a documentaţiei pentru licitaţii a făcut parte reclamantul, că D. are o relaţie de afaceri indelungată cu Fundaţia pentru SMURD al cărui preşedinte este reclamantul Raed Arafat.

Aceste fapte nu se poate spune că nu sunt de natură să ridice semne de intrebare cu privire la probabilitatea ca o firmă să câştige mereu si mereu licitaţii in condiţiile unei concurenţe pe deplin corecte.

Apreciem că pârâtul nu a săvârşit o faptă ilicită prin publicarea articolului in discuţie in Ziar de Cluj si blogul său personal, căci şi-a exercitat dreptul la liberă exprimare, cu bună credinţă, având o bază factuală suficientă. 

Apoi, nu este probată nici existenţa a raportului de cauzalitate intre articolele reclamate şi prejudiciul de imagine susţinut de reclamant.

Articolele datează din 2014, in timp ce împrejurările la care se referă au fost semnalate in articole de presă cu alţi autori incă din anul 2012. De exemplu, in articolul Apropiaţii lui Raed Arafat, Deltamed, câştigă toate contractele cu Statul , publicat in Gazeta de Cluj ediţia on line din 20 septembrie 2012 (f. 52), La A. ul lăudat să nu te duci cu ambulanţa, că are şi el . De vânzare! Publicat in Vrancea Media in 03.10.2012 (f. 46) .

In declaraţia sa, martorul C.B., prieten apropiat al reclamantului, a arătat că in anul 2012 a fost apelat telefonic de reclamant, vizibil tulburat de un articol apărut in legătură cu el, in care era prezentat ca o persoană coruptă. Reclamantul i-a indicat un site pe care găseşte articolul, insă nu ştie dacă era vorba de un site al pârâtului. Martorul arată că a mai văzut articole pe aceeaşi temă si ulterior anului 2012, că reclamantul era interesata de reacţia cunoscuţilor la aceste articole, că au fost comentarii maliţioase a unor persoane din anturajul comun al reclamantului si a martorului, persoane din lumea medicală, care au început să-şi exprime indoiala cu privire la moralitatea reclamantului ca urmare a cuprinsului acestor articole.

Tema adusă in discuţie in mass-media in anul 2012 legată de relaţia reclamantului cu D. si imprejurarea că această societate comercială, in mod suspect câştigă frecvent licitaţiile organizate de instituţii de stat pentru furnizarea de echipamente medicale a făcut din reclamant subiect de discuţie , in urma acestor articole unele persoane au făcut comentarii insultătoare la adresa reclamantului, a fost pusă la indoială moralitatea acestuia, meritele sale.

Inţelegem omeneşte că este dureros pentru reclamant să se vadă terfelit de oameni care nu l-au cunoscut niciodată, care-i contestă munca şi efortul de atâţia ani, realizările notorii in perfecţionarea serviciului de urgenţă din România, însă pentru a fi angajată răspunderea delictuală a pârâtului Liviu Doru Alin Alexa si a fi obligat la plata unor daune de 100.000 euro, trebuie probat fără urmă de indoială că acţiunile pârâtului si nu altele sunt cele care au dus la vătămarea imaginii reclamantului.

Cum o astfel de dovadă nu a fost făcută, acţiunea reclamantului va fi respinsă ca nefondată faţă de pârâtul Liviu Alexa. si ca urmare a admiterii lipsei capacităţii de folosinţă faţă de pârâtul Ziar de Cluj.”

Comments

comentarii