Acasă » SPECIALIȘTI » Magistrat despre împăcarea cu hoții: ”Această dispoziție a făcut ca furtul să fie profitabil”
hot intra in casa

Magistrat despre împăcarea cu hoții: ”Această dispoziție a făcut ca furtul să fie profitabil”

Un judecător, un procuror și un polițist de la Investigații Criminale și-au arătat, la o conferință cu studenți, nemulțumirea față de dispoziția din Codul Penal care permite împăcarea în cazurile de furt, chiar și dacă e vorba de spargeri de locuințe, pe timp de noapte, comise de hoți mascați și înarmați.

Unul dintre subiectele intens dezbătute la conferința cu studenții de la programul de Drept al Universității Sapienția a fost prevederea din Codul penal (Art.231 alin.2) care spune că ”împăcarea înlătură răspunderea penală” în mai multe cazuri de furt și furt calificat, inclusiv cele din locuințe, pe timp de noapte, comise de persoane înarmate și mascate.

pol ioan petean
Ioan Petean

Agent-șef principal Ioan Petean de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ Cluj, cu o experiență de 23 de ani în poliție, a spus că împăcarea părților ”a devenit o frustrare pentru noi polițiștii care lucrăm la investigații criminale și pentru procurori”. ”Noi lucrăm pentru un caz și un an de zile, vine cu o hârtie de la notar și s-a dus toată munca noastră”, a spus polițistul. Acesta a dat exemplu un caz mediatizat de Clujust.ro anul trecut, în care un inculpat s-a împăcat cu toate părțile vătămate: ”Anul trecut s-a făcut un dosar frumos cu 18 spargeri de locuințe, în toate s-a împăcat.”

proc toaderProcurorul Mirel Toader de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, care lucreză pe astfel de cazuri, a intervenit și l-a completat pe polițist: ”În fond, această posibilitate de împăcare e pozitivă. Doar că sunt unele persoane care deturnează scopul inițial al împăcării. Nu neapărat că muncim noi, căci și o împăcare poate să fie un succes, însă sunt persoane care comit un număr mare de infracțiuni, din care nu reușești să le probezi pe toate. Se întâmplă să despăgubească acele părți vătămate și rămân celelalte persoane vătămate, în situațiile cărora nu ai reușit să probezi fapta, cu paguba produsă.

În plus, mi se pare că e problematică această posibilitate de împăcare și din perspectiva presiunii pe care o pune asupra persoanei vătămate, în primul rând pentru că se poate resimți presată de agresivitatea făptuitorului, de anturajul din care acesta provine, nu vrea să aibă de-a face cu justiția, să fie purtată pe la parchet, tribuna. Și atunci, alții de frică, alții pentru că nu vor să se complice, aleg să se împace.”

Mihai Gîlcă
Mihai Gîlcă

Nici judecătorul Mihai Gîlcă, președintele Judecătoriei Gherla, nu are o părere bună despre împăcarea părților în cazurile de furt: ”Eu nu sunt împotriva instituției în sine. Instituția e bună pe anumite categorii de infracțiuni. Dar.. de exemplu, cum spunea domnul Petean că au spart 18 case. E un fenomen de care trebuie să se țină cont când se face o schimbare de asemenea natură. Hoții care sunt de profesie și care au caziere stufoase, ei asta fac. Dacă s-ar fi consultat poliția și parchetul înainte să se facă modificările, nu s-ar fi ajuns aici.

Eu am discutat și cu alți polițiști. La furturi în Gherla, numai în 10 la sută din cazuri sunt depistați autorii. Acei 10 la sută se împacă. Eu am avut un singur furt de când a intrat în vigoare acea dispoziție. Pentru societate nu e bine. Casa părinților mei a fost spartă, e groaznic. Eu nu vreau să fie sparte casele altor oameni. Aceasta dispoziție a făcut ca furtul să fie profitabil. Hoțul, din alea 90 la sută de infracțiuni unde își însușește produsul, poate să-l despăgubească și de două trei ori pe păgubitul din cazul în care a fost prins.”

Polițistul Ioan Petean spune că hoții din locuințe sunt periculoși: ”Un hoț din beci nu poți să-l compari cu unul din locuință. Cel care intră în beci știe din start că nu gesește pe nimeni acolo, este liber, poate să fure. În general, fură mâncare sau chiar dacă fură o bicicletă, merge și o vinde pe 2 lei ca să supraviețuiască. Cel care fură din locuință este un alt tip de hoț, mai rece. El știe că s-ar putea să fie cineva în locuință. Sunt care își iau măsuri să nu fie nimeni în locuință, aceia sunt mai fricoși. Dar în general sunt destul de periculoși cei care intră în locuință pentru că au tendința să scape și s-ar putea să fie surprinși.”

De asemenea, acesta a precizat că hoții se cam repetă: ”Hoții mari îi cam cunoaștem. Vin din urmă de-ăștia tineri pe care nu îi cunoaștem. În general, sunt cei școliți de cei mari și care au stat în anturajul lor. Nu mai fură ei ci îi timit pe cei mici.

Extras din Codul Penal

Art. 228: Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.
(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care are valoare economică.
Art. 229: Furtul calificat
(1) Furtul săvârşit în următoarele împrejurări:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul nopţii;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoană având asupra sa o armă, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Furtul privind următoarele categorii de bunuri:
a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;
b) componente ale sistemelor de irigaţii;
c) componente ale reţelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;
f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Art. 230: Furtul în scop de folosinţă
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu o treime.
(2) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancţionează folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.

Art. 231: Plângerea prealabilă şi împăcare.

(2) În cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală.

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns