Acasă » SPECIAL » Judecătoarea-profiler. Pe ea nu o poți minți în sala de judecată
andrea chis sala judecata

Judecătoarea-profiler. Pe ea nu o poți minți în sala de judecată

Judecătoarea și lectorul universitar Andrea Chiș a urmat anul trecut un curs de profiling ținut de profesorul Ion Duvac din București, pe parcursul a opt luni. Magistratul spune că profiling-ul o ajută atât în viața persoanlă, cât și în sala de judecată. Abilitatea de a citi oamenii a devenit cunoscută datorită serialelor americane Lie to me și The Mentalist.

Andrea Chiș, judecătoare la Secția civilă a Curții de Apel Cluj, cunoscută pentru nonconformisul ei, spune că își dorea să facă un curs de profiling, dar nu de câteva ore. Ideea i-a venit din cărți și din filme, precum The Mentalist și Lie to me, ultimul scris după cărțile lui Paul Ekman, pe care le-a citit. ”Hai să văd și eu ce este știința asta”, și-a spus Chiș. Aceasta a văzut anul tercut pe pagina de Facebook a unui amic, jurnalistul și organizatorul de evenimente Ion Novăcescu, că va participa la un curs de profiling și că mai sunt locuri. Cursul era ținut de profesorul asociat de la Facultatea de Psihologie din București și psiholog de profesie, Ion Duvac. A fost un curs structurat pe opt module a câte un week-end, întins pe parcursul a opt luni, la care au participat în mare parte psihologi.

”M-am considerat un bun comunicator și bun cunoscător de oameni, dar în câteva rânduri în viața mea, am constatat că oameni despre care credeam că știu totul s-au dovedit a fi altfel decât am crezut, în viața personală. Atunci mi s-au ridicat întrebări și în viața profesională, pentru că rolul meu este să citesc oameni și să aflu adevărul. Sigur că nu poți să compari obiectivitatea judecătorului care analizează probele cu subiectivitatea omului în viața personală, dar eu totuși am vrut să știu și științific cum poți să interpretezi felul în care se comportă un om și să-l înțelegi și să știu de ce face un lucru. Profiling-ul înseamnă mai mult de atât, pentru că se și zice că profiling înseamnă anticiparea comportamentului. Cunoscând felul omului de a fi, poți să știi cum se va comporta în anumite împrejurări.”, ne-a mărturisit judecătoarea.

Absolvenții cursului de profiling alături de profesorul Ion Duvac
Absolvenții cursului de profiling alături de profesorul Ion Duvac

”Sunt un alt om”

Andrea Chiș ne-a destăinuit cum a ajutat-o cursul profesorului Duvac, atât pe plan profesional, cât și personal: ”Profiling-ul nu înseamnă doar să depistezi minciunile din emoțiile de pe față, ceea ce se face în Lie to me, ci poți să analizezi profilul uman din multe perspesctive. Sigur, în sală îl analizezi după limbajul non-verbal, cât e de agitat, dacă își frânge mâinile, nu se uită în ochii tăi și multe alte chestiuni. Dar poți să analizezi de pe pagina de Facebook, de exemplu, sau din felul în care acordă un interviu. Asta ca și surse. Întotdeauna analiza are un scop. De ce fac analiza unui om? Fac analiza martorului ca să-mi dau seama dacă minte. Asta în sala de judecată. Fac analiza prietenului meu ca să înțeleg de ce a reacționat într-un fel într-o anumită împrejurare și cum a reacționat în altă împrejurare. Să înțeleg. Asta m-a învățat profiling-ul de fapt.

andrea chis la curs profiling (3)Am învățat chiar mult mai multe decât m-am așteptat pentru că erau psihologi colegii mei, niște psihologi foarte deștepți. Eu am rămas foarte impresionată să constat cât de multe lucruri poate ști un psiholog practicant și am fost nevoită să învăț în scurt timp ca să ajung cât de cât la nivelul lor. Nu poți ajunge în 8 luni la nivelul cuiva care are o facultate în domeniu și o experiență în spate. Dar m-au obligat ca în timp scurt să citesc multă psihologie și foarte mult m-am dezvoltat pe plan personal. Profesional nu mai vorbesc. Pentru că profesional am constatat că acest curs m-a învățat să pot să comunic cu orice tip uman. De fapt nu contează că un om îmi place sau nu-mi place, nu are importanță. Contează cum mă raportez eu la fel. Uneori trebuie să lucrăm, să colaborăm cu oameni care nu ne plac. Și atunci soluția nu este să-mi repet eu ce nu-mi place, ci să analizez omul să-mi dau seama ce tip de personalitate este și să folosesc metodele adecvate de comunicare în funcție de personalitate. Asta și în sala de judecată și în raporturile profesionale și în viața de zi cu zi.

De când am făcut cursul de profiling, asociat cu unele cărți pe care le-am citit, sunt un alt om. Și un profesionist mai bun, și ca judecător și ca profesor. Pentru că și în această profesie folosești metode de comunicare. Eu chiar le spun la curs că educația este o formă de manipulare pentru că pe creierele lor scrii ca pe un CD, pentru că ei asimilează ce spui, numai că trebuie să o faci etic, e foarte important să o faci etic.”

Ce semne dau de gol un om?

”În sala de judecată e limbajul non-verbal – expresiile feței și mișcările corpului. Am dat exemplu când își frânge mâinile înseamnă că e stresat. Sau vezi că minte. În funcție de mișcarea ochilor își poți da seama dacă omul  minte sau chiar îți povestește o întâmplare din trecut. De exemplu și poziția corpului. Dar sunt analize circumstanțiale. Poate că minte, dar poate că nu minte în legătură cu ce l-ai întrebat tu. Toate trebuie să le coroborezi.

Ce înveți în opt luni este să poți să faci o analiză în timp real pentru că tu nu ai timp în sala de judecată să stai să-i faci analiza pe hârtie, cu toate elementele. Tu trebuie să-i faci analiza pe loc, instinctiv, pe baza cunoștințelor pe care le ai. De ce? Pentru că dacă tu știi că minte, să poți să pui întrebările adecvate.

Chiar vorbeam la cercul de procedură civilă. M-a întrebat o studentă: Este frustrant dacă flerul dvs vă spune că adevărul într-o cauză este unul și nu reușiți să-l dovediți? E frustrant, nu puteți să dormiți noaptea? Am răspuns: Eu sunt extrem de liniștită. Nu pot să dau hotărârea decât pe baza probelor. Dacă mie mi se pare că un martor minte, n-am decât să-l prind cu minciuna. Să-i pun întrebările adecvate ca să dovedesc că minte și să-i înlătur mărturia. Dacă n-am făcut-o, înseamnă ori n-am fost în stare, ori poate n-am avut dreptate. Pentru că cine spune care-i adevărul? Probele.”, ne-a răspuns Andrea Chiș.

Am întrebat-o dacă crede că un martor nu o mai poate minți în sala de judecată? ”Eu cred că oricine poate fi mințit, însă acum e mai greu, am un avantaj (zâmbește)”

Cum se aplanează conflictele în sala de judecată

andrea chis la curs profiling (1)”La profiling am învățat cumva și programare neuro-lingvistică (NLP), care m-a preocupat în ultimii ani și am constatat că și la Institutul Național al Magistraturii, pe formare profesională continuă, sunt cursuri de NLP și am fost și acolo, unde doamna Letiția Lucescu ne-a învățat metode de aplanare a conflictelor. În sala de judecată, înveți nu numai să citești oameni, dar și metode să aplanezi conflictele. Că tot vorbim de seminarii de comunicare cu avocații, ceea ce am învățat în cadrul formării profesionale de la INM este că în sală este de preferat să aplanezi conflictul. Știam oricum că nu trebuie să ajungi la măsuri extreme de genul amenzi sau înlăturat omul din sală. Indiferent că e sală de judecată sau de curs, când ai scos pe cineva afară ai stricat atmosfera pentru toți. La judecată vin oameni cu probleme. De exemplu tu ești un justițiabil corect, stai în banca ta, altul face scandal, judecătorul îl scoate cu jandarmii, îi dă și amendă, iar ție îți bagă o frică de nu mai poți să susții cauza. E un rebut din partea judecătorului să dea amenzi și să dea afară oameni din sală. NLP-ul te învață să folosești metode științifice de aplanare a conflictelor și le-am folosit conștient în sala de judecată.

De exemplu: Intri într-un conflict cu o persoană care ridică tonul la tine. Ai două posibilități: ridici tonul la același nivel și în cursul discuției îl scazi progresiv și fără să-și dea seama o să vină după tine. Eu metoda asta o folosesc la facultate, dar nu pentru aplanarea conflictelor, ci pentru a-i face pe studenți să mă poată urmări. Atunci încerc să vorbesc rar și sporesc ritmul pe măsură ce vorbesc și ei vin după mine. Metoda se numește „pacing and leading”. Cealaltă metodă este distragerea atenției. Adică ai conflictul, obiectul conflictului și trebuie să spui ceva care nu are legătură cu conflictul absolut deloc, pentru că în momentul acela îi distragi atenția și nu se mai gândește și pe când să se întoarcă s-a dezumflat.”, a precizat judecătoarea Andrea Chiș

Aceasta spune că nu se supără pe părți niciodată, doar pe avocați uneori: ”Pe ei pentru că sunt profesioniști ai dreptului și ar trebui să fie mai reținuți, cum și noi judecătorii trebuie să fim mai reținuți. Nu avem voie să ridicăm tonul, să ne enervăm în sală. Pe părți nu mă supăr, fiindcă înțeleg că își pune tot sufletul în procesul acela

Metodă inedită de a opri din vorbit o parte recalcitrantă din proces

Magistratul a povestit cum cum a folosit o metodă de NLP într-o ședință de judecată în care era o parte recalcitrantă. ”Aveam o parte recalcitrantă care se reprezenta singură și vorbea deja de minute întregi, epuizase tot ce putea spune în proces, tot ce făcuse în alte procese și nu se mai oprea. Nu mă mai asculta și la un moment dat m-am gândit ce să fac. La curs ne spusese de exemplu să întreb câte becuri sunt pe tavan, dar candelabrul din sală are multe becuri și lumea o să zică că am înnebunit. Am văzut că în fața lui sunt o grămadă de hârtii. Dacă îl întreb câte acte are în față, o să-mi spună hotărârea din dosarul.. Și am întrebat: câte foi de hârtie aveți în față? Și a început să le numere. Și în timp ce număra s-a calmat, număratul oricum e o metodă de calmare. Și la 30 de secunde de numărătoare și-a dat seama că l-am păcălit. S-a uitat la mine și când a ridicat ochii i-am spus: mulțumesc, cauza dvs. a luat sfârșit, domnule grefier, strigați cauza următoare.  Degeaba a încercat să mai ridice tonul, pentru că-și dădea seama și el că nu mai merge. Iată, înveți metode să comunici cu oamenii fără să recurgi la măsuri extreme. Eu sunt fan comunicare.”

Avocații sunt conflictuali, în general?

andrea chis 2016 (2)”Eu zic că, în general, nu. Sunt unii care sunt firi mai conflictuale pentru că așa sunt oamenii, unii sunt firi mai conflicuare, unii care rar își ies din fire. Și judecătorii își mai ies din fire, din păcate. N-ar trebui, dar se întâmplă. Marea majoritate a avocaților îți dau un confort psihic în sală, pentru că e foarte important ca atunci când intri în sala de judecată să colaborezi cu auditoriul, fie că e profesionist, fie nu. Atunci creezi un climat de încredere pentru toată lumea, de deschdere. În procesul civil, noi avem la principii un text care spune că părțile trebuie să expună corect și complet starea de fapt. Cum să faci partea să spună tot ce știe dacă tu nu o încurajezi să se deschidă în fața ta? Dacă tu ești super sever și strict, ai închis comunicarea. E adevărat că procesul presupune solemnitate, dar unii încurcă solemnitatea cu a fi țeapăn. Efectiv, din punctul lor de vedere solmenitate înseamnă că eu trebuie să mă duc acolo încruntat, că trebuie să recit texte de lege pe care oricum sala nu le înțelege. Solemnitatea înseamnă să nu fac lucruri nelalocul lor. Dar în limitele ei pot să comunic cu oamenii ca în orice sală de curs sau ca la orice conferință. Adică pot să mai zâmbesc, pot să folosesc o voce caldă, nu să am un ton autoritar și sever non stop.”

Sunteți mai liniștită când vedeți că partea are avocat?

”Da, eu în general îi sfătuiesc pe cei care au posibilități materiale să-și ia avocat, iar pe cei care nu au posibilități, să recurgă la instituția ajutorului public judiciar, căci de aceea este făcută, pentru că legile nu sunt pentru profani. E adevărat că avem un principiu că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii și poate că unele legi chiar le știe toată lumea. Dar procedurile, cum să aduci cauza în fața judecătorului, nu are cum să le știe omul de pe stradă. Și pentru cel care a absolvit o facultate de drept e greu să mânuiască procedura. E ca și cum ai crede că toată lumea știe să opereze pe corpul uman. Dacă ai citit un tratat de anatomie, nu înseamnă că tu și știi să operezi. Așa e și cu procedurile. Dacă citești un manual de drept substanțial, nu știi să faci și cerere de chemare în judecată, și cum să invoci excepții, cum să exerciți căi de atac, cum să încadrezi motivele de exercitare a căilor de atac… E absurd să crezi așa ceva. Facultatea de Drept e una dintre cele mai grele facultăți. A rămas de patru ani, mulți o încep și puțini o termină. Dacă facem o statistică să vedem câți își dau licența, am rămâne uimiți. Și câți din cei care își dau licența profesează efectiv, am fi și mai uimiți. Dreptul nu e chiar pentru toată lumea.”

Comments

comentarii

Vezi și

politisti-cluj-refuzat-mita-2

Polițiștii care au refuzat mita: ”Suma nu trebuie să fie nici 10.000 de euro, nici 1 leu. Nu trebuie să existe”

Clujust.ro a stat de vorbă cu cei doi polițiști din Cluj despre care DGA a …

Lasă un răspuns