Acasă » NAȚIONAL » ÎCCJ a respins cererea unui avocat din Cluj de sesizare a CJUE într-un proces cu ANI
iccj

ÎCCJ a respins cererea unui avocat din Cluj de sesizare a CJUE într-un proces cu ANI

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de avocatul Cosmin Costaș pentru un fost deputat într-un proces de contencios cu Agenția Națională de Integritate (ANI).

După două amânări de pronunțare, ÎCCJ a pronunțat soluția: ”Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene formulată de recurentul-reclamant Luca Ciprian Florin. Acordă termen de judecată pentru soluţionarea recursului la data de 20 aprilie 2016, cu citarea părţilor.”

Avocatul Cosmin Costaș a scris pe juridice.ro în ce a constat sesizarea: ”Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal i s-a solicitat, în temeiul art. 267 par. (3) TFUE, să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (şi) cu o întrebare referitoare la compatibilitatea legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii Europene.

În litigiul principal, raportat la materialul documentar existent la dosarul cauzei, recurentul-reclamant reţine că, în perioada 31.07.2012 – 17.06.2013, Agenţia Naţională de Integritate a solicitat unor instituţii şi autorităţi publice, date cu caracter personal referitoare la domnia sa. Temeiul juridic al acestor solicitări pare să-l constituie în special art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, care permite încheierea unor „protocoale de colaborare” între Agenţia Naţională de Integritate şi diverse instituţii şi autorităţi publice, din ţară şi din străinătate. Recurentul-reclamant remarcă, în acest context, similitudinea dintre aceste protocoale, nepublice, şi protocolul nepublic din afacerea Bara şi alţii (C-201/14).

Trebuie menționat faptul că la dosarul cauzei nu se află copii ale protocoalelor în baza cărora s-a făcut transmiterea informațiilor și nici dovada informării recurentului-reclamant, la vreun moment dat în timp, cu privire la faptul că au fost solicitate, colectate și utilizate datele sale personale. În faţa instanţei supreme, recurentul-reclamant a solicitat aceste documente în probațiune. În ședința publică din 27 ianuarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins această solicitare, fără nicio motivare și fără o analiză propriu-zisă a cererii. De asemenea, cu aceeași ocazie, reprezentanta Agenției Naționale de Integritate a precizat faptul că dosarul administrativ nu conține alte documente decât cele depuse la dosarul cauzei. Există prin urmare certitudinea că recurentului-reclamant nu a fost informat, în sensul art. 11 din Directiva 95/46/CE.”

Și cu ocazia conferinței de drept fiscal Cluj Tax Forum, avocatul Costaș a menționat de cauza de la ÎCCJ: ”ANI culege tot felul de date de la toată lumea, fără ca persoana vizată să fie vreodată informată cu privire la acest lucru. Și asta este, din păcate, o constantă în toate procedurile noastre. Datele circulă liber, în natură, și dacă deschideți codul de procedură fiscală, o să vedeți că regula în material datelor este că se transmit prin intermediul unor protocoale, pe care nu le cunosc, probabil, decât semnatarii, dacă mai sunt în viață sau în funcție. Și-atunci, controlul pe care noi îl avem asupra acestor chestiuni este extrem de redus.”

Pronunțarea ÎCCJ, princ are s-a respins cerere de sesizare CJUE, nu a pircat bine nici avocatului, nici reclamantului din dosar, fostul deputal Ciprian Florin Luca din Arad, care critică proceduriel ANI:  ”E o procedură care nu e tocmai la vedere și nu se știu care sunt procedurile. La mine s-au făcut informări care nu sunt reale, de la Registrul Comerțilui, Finanțe. Am fost declarat incompatibil de ANI pentru o firmă suspendată, care nu a avut activitate niciodată. Nu am fost audiat. Nu am știut de schimbul de informații. Eram parlamentar, mă puteau găsi.

Avocatul Cosmin Costaș spune că sesizarea CJUE era de importanță majoră: ”Sunt dezamăgit de soluție. Mi se părea o problemă foarte serioasă. Dacă s-ar fi admis cererea de sesizare și CJUE ar fi constatat incompatibilitatea legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene ar fi fost o problemă pentru toate cazurile ANI. Nu am motivarea Înaltei Curți. Poate că instanța va aplica direct dreptul european și va lua ca model cauza Bara”, a declarat avocatul pentru Clujust.ro. Însă acesta nu se dă bătut și a precizat că pregătește o excepție de neconstituționalitate cu privire la schimbul de date între instituții. Ca o picanterie, completul de judecată de la ÎCCJ este același care a judecat cazul președintelui Klaus Iohannis cu ANI.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns