Acasă » AVOCATURA » Avocații din Cluj au adoptat ghidul de bune practici în comunicarea cu judecătorii
Seminar de comunicare judecători - avocați
Seminar de comunicare judecători - avocați

Avocații din Cluj au adoptat ghidul de bune practici în comunicarea cu judecătorii

Avocații prezenți la Adunarea Generală a Baroului Cluj au votat în unanimitate adoptarea Ghidului de bune practici cu privire la comunicarea dintre avocați și judecători. Acesta reprezintă o premieră la nivel național și a ajuns deja în atenția altor Barouri și Curți de Apel din țară.

Ghidul nu are caracter obligatoriu, dar trasează linii după care să se desfășoare ședințele de judecată și relația avocați-judecători înafara sălii. ”E mai mult o manifestare de intenție și o poziție a Baroului Cluj de afirmare că dorim să avem relații corecte inter-profesionale, inter-instituționale cu judecătorii membri ai Curții de Apel Cluj, relații care nu afectează sau nu influențează în niciun fel modul de defășurare a proceselor în care noi reprezentăm părțile în fața colegilor judecători. Este un ghid făcut de către judecătorii Curții de Apel Cluj în urma acelor seminarii de comunicare la care unii dintre viu ați participat”, a precizat decanul Baroului, Mircea Pop.

prezidiu adunare barou cluj 2016 mircea pop

În perioada octombrie 2014 – iunie 2015, s-a derulat la Cluj-Napoca un proiect de comunicare profesională între judecători şi avocaţi, inițiat de Filiala Cluj a AMR, cu contribuția Baroului Cluj și a Curții de Apel Cluj, constând într-o serie de seminarii coordonate de specialiști în comunicare şi etică, respectiv conf. univ. dr. Kadar Magor (Facultatea de Științe Politice, Administrative şi ale Comunicării) şi conf. univ. dr. Ion Copoeru (Facultatea de Istorie și Filosofie) din cadrul UBB Cluj. Seminariile și-au propus ca scop general identificarea problemelor de comunicare dintre cele două profesii juridice şi găsirea soluţiilor adecvate, iar ca scop specific stabilirea unor bune practici în acest domeniu.

În vederea întăririi încrederii în actul de justiție, reprezentanţii celor două profesii şi-au exprimat dorinţa de a contribui în mod activ la crearea unui climat mai bun la locul de muncă, la clarificarea (contextualizarea) conceptului de aparență de imparțialitate în limitele normalității relației avocat-judecător în viața profesională și cea personală, la menținerea unui dialog continuu și deschis între profesii, pe poziții de egalitate, la înțelegerea interesele și modul de gândire și acțiune al celeilalte profesii.

Ghidul de împarte în următoarele capitole:

  1. MODUL DE REDACTARE AL ACTELOR DE PROCEDURĂ
    • Standardizare, adoptarea unor modele.
    • Limitarea numărului de pagini în funcție de etapa procesuală.
  1. COMUNICAREA ÎN SALA DE JUDECATĂ
    • Număr mai mic de cauze pe ședința de judecată.
    • Întocmirea, la începutul ședinței de judecată, a listei cauzelor în care există avocați, respectiv a celor în care sunt prezenți toți avocații în cauză.
    • Evitarea luării cauzelor cu avocați peste rând și la rând, în absența vreunui avocat.
    • Lăsarea la urmă a cauzelor cu martori și interogatorii, în special, stabilirea unei ore de luare a acestora.
    • Grila privind minutele alocate concluziilor orale.
    • Indicarea de către judecător a problemelor asupra cărora dorește ca avocatul să insiste în concluzii – parteneriat judecător – avocat(ți) în elucidarea tuturor aspectelor cauzei.
    • Calificarea juridică să fie făcută în cursul ședinței de judecată, prin încheiere interlocutorie, pentru ca avocatul să știe cu privire la ce pune concluzii și cu privire la ce se apără.
    • Judecătorul să indice clar dacă apreciază că probele propuse de părți sunt insuficiente.
    • Indicarea de către judecător a numărului de pagini la care se așteaptă în notele scrise.
    • Respect reciproc între cele două categorii de participanți (tonul folosit, ascultarea asertivă, judecătorul să nu vorbească în timp ce avocatul pune concluzii, să nu folosească remarci nepotrivite).
    • Neluarea prin surprindere – avocatul să invoce excepțiile, apărările, alte incidente procedurale, să propună probe noi, în scris, într-un termen rezonabil anterior termenului fixat pentru judecarea cauzei,  iar judecătorul, atunci când invocă orice chestiune din oficiu (în special excepții), să o motiveze și să dea timp, dacă este necesar, să fixeze un alt termen de judecată, pentru a da posibilitate avocatului să formuleze concluzii cu privire la problema invocată.
    • Conștientizarea mesajului transmis prin expresii faciale, tonuri, gesturi asupra celorlalți participanți din proces și a publicului din sala de judecată (atunci când este cazul).
    • Încunoștiințarea participantului din proces cu privire la problemele de logistică ce pot perturba bunul mers al ședinței de judecată și comunicarea dintre cele două categorii profesionale (ex. sonorizarea sălii de judecată, accesul la dosar al avocatului în timpul ședinței de judecată, afișajul electronic etc.) .
  1. COMUNICAREA ÎN AFARA SĂLII DE JUDECATĂ

Comunicarea în incinta instanței de judecată

  • Forme de exteriorizare a respectului reciproc : salutul obișnuit dintre avocat și judecător, chiar dacă urmează să intre în aceeași sală de judecată, formulele de adresare obișnuite (adică în funcție de relațiile care există între persoanele respective și în viața privată).
  •  Un spațiu de comunicare comun în incinta instanței, care poate fi informal (cafenea, cantină etc.) sau formal (bibliotecă).
  • Invitarea reciprocă a celor două categorii de parteneri la evenimentele oficiale ale respectivei categorii – adunarea generală a baroului sau Zilele baroului, bilanțul anual al instanței etc.
  • Comunicarea în afara sediului instanței
    • Organizarea unor evenimente comune – 8 martie, Balul Palatului de justiție, Ziua justiției, Ziua avocatului, microrevelion etc.
    • Posibilitatea unor grupuri comune de discuții pe site-uri de socializare.
    • Posibilitatea unor forme de socializare între avocați și judecători și în cadru informal, inclusiv site-uri de socializare.
    • Avocații să contribuie la întărirea aparenței de imparțialitate explicând, atunci când e cazul, că relația în afara sălii de judecată dintre avocați sau avocați și judecători nu influențează mersul actului de justiție.
  1. FORMAREA PROFESIONALĂ COMUNĂ
    • Inventarierea periodică a problemelor de drept și a celor de comunicare.
    • Seminarii comune pe teme precise, cu rolul de a afla perspectiva celeilalte părți asupra problemei juridice și de contribui la previzibilitatea jurisprudenței.
    • Seminarii de comunicare.
  1. ALTE PROPUNERI
    • Schimb de experiență periodic între cele două categorii profesionale – judecător într-un birou avocațial, avocat într-un birou de judecător (pentru o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă fiecare profesie).
    • Revistă care tratează probelemele specifice ale celor două profesii și ale comunicării dintre ele.
    • Traininguri de dezvoltare a abilităților individuale de comunicare și de gestionare a emoțiilor.
    • Dialog continuu între cele două profesii și căi de comunicare deschise în eventualitatea unor incidente, încercarea de rezolvare a conflictelor în interiorul celor două profesii.
    • Să nu se comunice hotărârile judecătorești în vederea curgerii termeenelor de exercitare a căilor de atac în perioada vacanței de Crăciun și a vacanței judecătorești, pentru ca și avocații să aibă o previzibilitate pentru a putea pleca în concediu.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns